România, campioană UE la scumpirea alimentelor. Cât dă în plus o familie cu copii pe mâncare

România a ajuns pe primul loc în Uniunea Europeană la inflația alimentară, cu prețuri la mâncare care au crescut de trei ori mai rapid decât media europeană. În ianuarie 2026, alimentele și băuturile nealcoolice s-au scumpit cu 7,6% față de anul precedent, arată datele Eurostat preluate de Institutul Național de Statistică. Media Uniunii Europene a fost de doar 2,5%.

Diferența e uriașă și îngrijorează deopotrivă autoritățile și economiștii. Practic, un roman plătește pentru coșul de bază de trei ori mai mult în plus decât un cetățean european obișnuit.

De ce s-au scumpit alimentele în România

Economiștii pun explozia prețurilor pe seama a trei factori care s-au adunat unul peste altul. Costul energiei a crescut masiv și a lovit tot lanțul de producție, de la câmp până la raftul din magazin.

A venit apoi seceta prelungită din vara lui 2025, care a tăiat drastic din recoltele de porumb, grâu și floarea-soarelui. România a fost nevoită să importe cereale, ceea ce a scumpit și mai mult mâncarea.

Al treilea factor: leul s-a depreciat față de euro. Rezultatul — inputuri importate mai scumpe, de la îngrășăminte la combustibil, cu efect direct în prețul final al alimentelor.

Cât cheltuie o familie pe mâncare

România rămâne, e drept, țara din UE cu cele mai mici prețuri absolute la alimente. Dar ritmul scumpirilor a depășit puterea de cumpărare a multor gospodării.

Salariul minim brut a crescut și în 2026, însă nu suficient ca să compenseze o inflație alimentară de 7,6%. O familie cu doi copii cheltuiește acum peste 1.800 de lei lunar doar pe alimente de bază, potrivit INS — cu aproximativ 300 de lei mai mult decât în 2024. Legumele, fructele, uleiul alimentar și carnea de pui s-au scumpit cel mai abrupt.

Polonia și Ungaria, țări cu un nivel de dezvoltare comparabil, au avut inflații alimentare de 3,2% și respectiv 4,1%. Bulgaria, care de obicei urmează același tipar ca România, a reușit să țină scumpirile sub 5%. Diferența vine din politici fiscale și monetare diferite, dar și din lanțuri de producție mai integrate vertical, spun analiștii, mai puțin expuse la șocurile din piață.

Ce face Guvernul și ce spune BNR

Guvernul a anunțat că continuă programul de cecuri alimentare pentru familiile vulnerabile și că va monitoriza prețurile din marile lanțuri de magazine. ANPC a intensificat controalele pentru a depista eventuale practici de cartel sau speculă.

Economiștii rămân sceptici. Atâta timp cât costul energiei și deprecierea leului nu se corectează, măsurile administrative au efect limitat.

Banca Națională a României estimează o temperare a inflației alimentare abia în a doua parte a anului, pe măsură ce efectele de bază se atenuează și recoltele noi ajung pe piață. Chiar și așa, prognoza BNR indică o medie anuală de peste 5% — mult peste ținta de inflație a băncii centrale. Până atunci, sfatul pentru consumatori rămâne simplu: produse de sezon și comparat prețurile între magazine, ca să nu doară și mai tare bugetul lunar.