Vineri, 21 august 2026EURUSDContact
Economie

România a trecut de 2.500 MW capacități noi în rețea. Cine sunt jucătorii care își produc singuri curentul ca să scape de facturi

România a trecut de 2.500 MW capacități noi în rețea. Cine sunt jucătorii care își produc singuri curentul ca să scape de facturi
Foto: Gândul

Capacitățile noi de producție și stocare conectate în 2026 au depășit 2.500 MW, iar marii consumatori industriali investesc în energie proprie.

Joi, odată cu conectarea instalației de stocare IS Părău, sistemul energetic național a trecut de borna de 2.500 MW capacități de producție și stocare nou racordate în 2026. Instalația are 76,76 MW putere și 150,288 MWh capacitate de stocare.

Cifra nu vine dintr-un singur proiect mare. Vine din zeci de racordări, unele la Rețeaua Electrică de Transport, altele la rețelele de distribuție, aflate în stadii complet diferite: de la centrale cu licență de exploatare comercială până la instalații care abia trec prin teste funcționale interne și teste de conformitate.

În paralel, companiile mari nu mai așteaptă rețeaua. Grupul Carmistin merge pe drumul propriu: Avicarvil, cea mai mare firmă a grupului, a primit autorizațiile ANRE pentru două centrale fotovoltaice destinate exclusiv autoconsumului. Una la Mihăești, în Vâlcea, de 4,5 MW. A doua la Ferma 2 Târgu Jiu, în Gorj, de 2,6 MW.

Logica e simplă și se citește în facturi. Producția alimentară înseamnă frig, procesare, funcționare continuă — adică un consum de energie care nu poate fi oprit peste noapte când prețul urcă. Cine își pune panouri pe propria platformă nu mai cumpără la prețul zilei.

Și aici se vede tensiunea reală din energia românească: rețeaua crește, dar consumatorii industriali mari preferă să se desprindă parțial de ea.

Cifrele-cheie

  • 2.500 MW — pragul depășit în 2026 de capacitățile nou conectate la rețea
  • 76,76 MW / 150,288 MWh — instalația de stocare IS Părău, cea care a trecut borna
  • 4,5 MW — centrala fotovoltaică Avicarvil de la Mihăești, județul Vâlcea
  • 2,6 MW — centrala de la Ferma 2 Târgu Jiu, județul Gorj

Concluzii

  • Stocarea, nu doar producția, împinge acum cifrele de racordare
  • Industria alimentară investește în autoconsum ca să-și blindeze costurile
  • Multe capacități nu sunt încă operaționale comercial, ci în faza de teste

Cum te afectează

Mai multă capacitate în sistem și, mai ales, mai multă stocare înseamnă un sistem energetic mai stabil în vârfurile de consum din iarnă. Pentru cumpărătorul din magazin, investițiile în autoconsum ale procesatorilor de carne țin în frâu unul dintre costurile care se rostogolesc direct în prețul de raft.

Analiza BestNews

Detaliul cel mai interesant din anunțul Transelectrica nu e numărul rotund, ci faptul că borna a fost trecută de o baterie, nu de o centrală. Sistemul românesc a fost ani la rând un tocător de energie regenerabilă produsă la ore nepotrivite, iar stocarea e singurul răspuns serios la problema asta. Pe cealaltă parte, mișcarea Carmistin arată ce cred companiile mari despre viitorul prețurilor: cine construiește fotovoltaic pentru autoconsum pariază că energia din rețea rămâne scumpă și imprevizibilă ani buni de acum înainte. Redacția Best News consideră că aici e adevărata măsură a reformei energetice — nu în comunicatele cu megawați anunțați, ci în câți dintre acești megawați ajung efectiv sub licență de exploatare comercială. Până atunci, o bună parte din cei 2.500 MW rămân promisiuni în teste.

© BEST NEWS ROMANIA · M.S. · Surse: Gândul · Mediafax Economic
ⓘ Acest articol a fost redactat cu asistența inteligenței artificiale, pe baza surselor citate, și publicat sub supravegherea redacției BEST NEWS ROMANIA — în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (AI Act), art. 50. Detalii

Articole similare

România conduce detașat în UE la scumpirea carburanților: plus 24,2% într-un an. Cine ne calcă pe urme și unde s-au ieftinit benzina și motorina
Economie
Salariații caselor de pensii amenință cu blocarea activității. Ce prevede legea salarizării care i-a scos în stradă
Economie
Israel provoacă patru mari puteri europene cu proiectul E1. Ce riscă acum guvernul de la Ierusalim
Economie