București primește prima centrală de termoficare nouă în 46 de ani. Cine dă cei 289 de milioane de lei
CEC Bank și Exim finanțează cu 289 mil. lei CET Titan, prima centrală nouă din București după 46 de ani.
București construiește prima centrală electrică de termoficare de la zero din 1979 până acum. CEC Bank și Exim Banca Românească au semnat pe 13 august 2026 contractul de finanțare pentru CET Titan, o investiție de aproximativ 289 de milioane de lei.
Banii vin pentru Titan Power S.A., compania de proiect din spatele centralei. Acționar majoritar e Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE S.A.), iar minoritar apare Electrocentrale Grup S.A. (ELG S.A.) — firmă aflată chiar acum într-un proces de fuziune prin absorbție cu SAPE. Asistența juridică pentru structurarea tranzacției a venit din partea casei de avocatură NNDKP.
Ce va produce, de fapt, centrala
CET Titan va genera anual circa 400 GWh de energie electrică, livrată direct în Sistemul Energetic Național. La asta se adaugă aproximativ 200 GWh de energie termică pe an, destinată rețelei de alimentare centralizată a Capitalei — inclusiv zonelor unde, iarna, presiunea și temperatura din calorifere lasă de dorit.
Tehnologia aleasă e cogenerarea pe gaze naturale, cu un randament energetic total țintit la 90%. Practic, se consumă mai puțin combustibil pentru aceeași cantitate de energie produsă, iar emisiile de gaze cu efect de seră scad proporțional. Proiectul lasă loc și pentru viitor: instalațiile sunt pregătite să funcționeze, la nevoie, cu amestecuri de gaze naturale și hidrogen.
Ce spun cei care au pus banii
„Ne bucurăm să contribuim, alături de ceilalți parteneri, la această investiție importantă, care va sprijini modernizarea infrastructurii energetice a Capitalei și va crește siguranța alimentării cu energie electrică și termică”, a transmis Traian Halalai, președintele executiv al Exim Banca Românească.
De la CEC Bank, Adrian Musat, director al Direcției Companii Mari, a punctat miza strategică a proiectului. „CET Titan este un exemplu de investiție care generează valoare pe termen lung și răspunde unor obiective majore privind securitatea energetică și eficiența utilizării resurselor”, a spus el.
Alina Radu, partener la NNDKP și coordonator al practicii de Drept Bancar și Finanțări, a vorbit despre complexitatea tranzacției. Echipa de avocați a gestionat-o, potrivit ei, „cu profesionalism și dedicare” — o mențiune care spune ceva despre cât de stufoasă a fost negocierea dintre bănci, companiile de stat și autoritățile din energie.
De ce contează pentru bucureșteni
Capitala are, de decenii, o infrastructură de termoficare îmbătrânită, cu pierderi mari pe rețea și avarii frecvente iarna. O centrală nouă, construită după 46 de ani de pauză, înseamnă mai puține pene de căldură în cartierele deficitare și un pas spre reducerea dependenței de instalații vechi, ineficiente energetic.
Proiectul rămâne, deocamdată, în faza de dezvoltare. Urmează construcția efectivă, iar termenele de punere în funcțiune nu au fost făcute publice până acum. Ce se știe sigur e că cele două bănci, ambele cu capital de stat, și-au asumat rolul de finanțator principal al unei investiții pe care Ministerul Energiei o coordonează prin SAPE și ELG.
