Vulturul și grifonii distruși în 1944 se întorc pe Universitate. Cât a costat bronzul de 1,6 tone

Vulturul și cei doi grifoni distruși în 1944 au fost reamplasați pe Palatul Universității din București, lucrare de 2 milioane de lei.
Vulturul încoronat și cei doi grifoni au fost montați din nou pe frontonul Palatului Universității din București, la aproape 82 de ani de la distrugerea lor în bombardamentele din 1944. Ansamblul din bronz face parte din vechea compoziție „Minerva ocrotind artele și științele”, refăcută acum în cadrul lucrărilor de restaurare de la Universitatea București.
Greutatea totală a piesei montate ajunge la 1,6 tone: vulturul cântărește aproximativ o tonă, iar cei doi grifoni câte 300 de kilograme fiecare. Lucrarea a costat circa 2 milioane de lei și este semnată de sculptorul Alexandru Siminic, alături de colaboratorii Teodor și Ștefan Siminic. Bronzul a fost turnat prin tehnica ceară pierdută, apoi cizelat și patinat, după creația originală a lui Karl Storck.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost prezent în Piața Universității la momentul reamplasării. „Voi păstra amintirea acestui moment. Îi sunt recunoscător Universității din București pentru contribuția pe care o are permanent la recuperarea memoriei orașului nostru”, a transmis edilul, citând mesajul instituției. „(Re)scriem istorie și aducem acasă, pe Palatul Universității, vulturul și cei doi grifoni care fuseseră distruși în urma bombardamentelor din 1944”, a mai spus el.
Ce reprezenta frontonul original
Compoziția „Minerva ocrotind artele și științele” a fost concepută de Theodor Aman, inspirată din Gliptoteca din München, iar basorelieful a fost sculptat în piatră de Rusciuc de Karl Storck și echipa lui. Zeița Minerva era înfățișată încununând științele și artele, înconjurată de alegorii ale disciplinelor academice. Deasupra, pe acroteră, se ridicau vulturul încoronat și cei doi grifoni — simbol al protecției statului asupra cunoașterii și a instituției universitare.
Bombardamentele din 1944 au distrus aproape tot ansamblul. În reconstrucția postbelică, fațada corpului central a fost simplificată, iar elementele sculpturale care definiseră timp de aproape un secol imaginea clădirii au dispărut complet.
Un proiect care se întinde pe doi ani
Montarea de acum e doar primul pas. Refacerea integrală a frontonului original, conceput de arhitectul Alexandru Orăscu și realizat de Karl Storck între 1862 și 1869, va continua în următorii doi ani.
Lucrarea face parte dintr-un proiect mai amplu de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității — cea mai mare clădire de educație din România, cu peste 45.000 de metri pătrați. Investiția e finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Pe lângă consolidarea structurală și restaurarea fațadelor, planul prevede un spațiu muzeal pentru vestigiile arheologice descoperite în curtea interioară și un sistem modern de iluminat arhitectural. Lucrările sunt executate de asocierea Construcții Erbașu, în calitate de lider, alături de Terragaz Construct, Euras și Polarh Design.


