Un an de grație pentru casele fără acte. Ce condiții trebuie să îndeplinești ca să nu ți se dărâme construcția

Proprietarii cu case fără acte mai au un an să le legalizeze. Taxele pot fi de 10 ori mai mari decât normal.
Proprietarii care au ridicat case sau anexe fără autorizație mai au la dispoziție doar un an ca să-și scoată actele. Noul Cod al Construcțiilor introduce autorizația de regularizare, un mecanism care le dă o ultimă șansă celor care au construit ilegal, dar nu pentru orice fel de imobil și nu fără costuri usturătoare.
Ministerul Dezvoltării a stabilit reguli clare: cine vrea să intre în legalitate trebuie să demonstreze că respectă simultan normele urbanistice, cerințele de calitate ale construcției, protecția mediului și toate celelalte obligații legale. Nu e suficient un singur document bifat — trebuie toate deodată.
Ce acte și expertize trebuie prezentate
În multe situații, proprietarii vor trebui să angajeze specialiști atestați care să facă expertize tehnice complete. Se verifică rezistența mecanică și stabilitatea structurii, siguranța la incendiu, igiena, protecția mediului, siguranța în exploatare, accesibilitatea, izolarea fonică și eficiența energetică.
Dacă expertiza scoate la iveală probleme care se pot repara, primăria poate cere lucrări de conformare sau demolarea parțială a unor porțiuni din construcție. Dar dacă neregulile nu pot fi remediate în niciun fel, urmează desființarea integrală a imobilului.
După un an, ușa se închide aproape de tot
Odată trecut anul de tranziție, regularizarea va fi posibilă doar pentru câteva categorii bine delimitate. Vorbim despre locuințe unifamiliale cu parter sau parter și etaj, cu suprafața construită desfășurată de cel mult 150 de metri pătrați, plus anexele gospodărești și cele ale exploatațiilor agricole de aceeași dimensiune maximă.
Se vor putea legaliza și balcoanele închise, însă doar dacă lucrarea nu se extinde pe domeniul public. Pentru case, mai există o restricție importantă: nu pot fi amplasate în zone de protecție a monumentelor istorice sau în zone construite protejate și nici nu pot avea ele însele statut de monument istoric.
Cine nu se încadrează în aceste categorii restrânse trebuie să rezolve totul chiar acum, în anul care a pornit deja. După aceea, va trebui să respecte regulile urbanistice valabile la data regularizării, să-și achite obligațiile fiscale și să accepte sancțiunile contravenționale prevăzute de lege — fără nicio marjă de negociere.
De zece ori mai scump decât dacă ai fi construit legal
Aici e partea care doare la buzunar. Potrivit ministrului dezvoltării, taxele pentru certificatul de urbanism, autorizația de construire și cotele de control de stat pot ajunge la de zece ori mai mari decât ar fi fost dacă lucrările erau făcute legal încă de la început.
La asta se adaugă o lovitură fiscală suplimentară: impozitul pe clădire crește cu 100% din momentul în care primăria descoperă construcția neautorizată și până la obținerea autorizației de regularizare sau până la demolare. Plătești dublu, dar asta nu înseamnă că ești scăpat — impozitul majorat nu legalizează automat imobilul și nu te scutește de alte amenzi pentru încălcarea disciplinei în construcții.
Demolare pe banii proprietarului
După ce expiră anul de tranziție, primăriile capătă mână liberă să intervină dur asupra construcțiilor rămase fără acte. Administrația locală poate decide demolarea din oficiu și apoi să recupereze cheltuielile de la proprietar, sau poate merge în instanță ca să obțină o hotărâre de desființare, acolo unde legea o cere.
Indiferent de variantă, factura cade tot pe umerii celui care a construit fără autorizație. Practic, cei care mai au case, anexe sau balcoane închise ilegal ar face bine să înceapă demersurile acum, cât mai există fereastra asta de un an. După termen, opțiunile se restrâng drastic, iar pentru imobilele care nu pot fi salvate din punct de vedere legal, urmează direct procedura de desființare.


