Țigările se scumpesc cu 139% în toată Europa. Ce taxe noi pregătește UE pentru vapersi și pungile cu nicotină

Bruxelles-ul pregătește cea mai dură lovitură dată fumătorilor din ultimii zece ani. Comisia Europeană vrea să majoreze acciza minimă la țigările clasice cu 139% și, pentru prima dată, să introducă taxe separate pentru țigările electronice, produsele din tutun încălzit și plicurile cu nicotină. Reforma e blocată acum în Consiliul UE, unde e nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre.

Parlamentul European și-a respins propriul raport pe acest subiect în iunie 2026, după ce grupurile politice au votat împotriva unui text de compromis considerat prea diluat. Votul nu schimbă însă mare lucru din punct de vedere legal. „Mulți oameni cred că Parlamentul European decide viitoarele cote ale accizelor. Nu este așa. Noi emitem un aviz care nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Consiliu”, a explicat eurodeputatul Tomas Kubin, raportorul dosarului, din grupul Patriots for Europe.

700.000 de morți pe an și un sfert din europeni încă fumează

Cifrele care stau în spatele reformei sunt greu de ignorat. Anual, în UE mor aproximativ 700.000 de oameni din cauze legate de tutun, iar boala rămâne una dintre principalele cauze evitabile de cancer și afecțiuni cardiovasculare. Se vând 300 de miliarde de țigări pe an în bloc, iar fabricile europene produc peste 220 de miliarde de bucăți ca să acopere cererea internă.

24% dintre europeni fumează, procent care ascunde diferențe uriașe între state. În Bulgaria fumează 37% din populație, în Suedia doar 8%. La bărbați, decalajul e și mai dur: aproape jumătate dintre bulgari (49%) și letoni (48%) fumează regulat, față de sub 10% în Suedia. La femei, Grecia conduce detașat cu 32%, iar Suedia rămâne cea mai „curată” țară, tot cu 8%.

Factura pentru sănătatea publică e uriașă. Bolile cardiovasculare și pulmonare provocate de fumat costă bugetele publice de sănătate din UE aproximativ 25 de miliarde de euro pe an. „Chiar și o întârziere de câțiva ani în adoptarea măsurilor majore de combatere a tutunului se traduce, în timp, în milioane de fumători suplimentari, boli și decese care ar fi putut fi prevenite”, avertizează profesorul Martin McKee, consilier strategic la Asociația Europeană pentru Sănătate Publică.

Un adolescent din zece vapează deja

Problema cea mai urgentă pentru Bruxelles nu mai e țigara clasică, ci ce fumează tinerii. Peste 11% dintre adolescenții de 13-15 ani din regiunea europeană consumă deja produse cu nicotină, de la vaporizatoare la pungile orale fără tutun. Autoritățile de sănătate le consideră mai puțin dăunătoare decât țigara clasică, dar nu inofensive: studiile au găsit în aerosolii inhalați substanțe precum formaldehida, acetaldehida sau acroleina, iar nicotina rămâne la fel de adictivă ca întotdeauna.

McKee explică fenomenul simplu: „Marketingul și designul produselor sunt factori importanți. Printre caracteristicile comune se numără aromele atractive pentru tinerii consumatori, promovarea intensă pe rețelele sociale, asocierea cu un anumit stil de viață, afirmațiile că produsele sunt moderne, mai curate sau mai sigure, precum și designul discret, ușor de ascuns.”

Legislația veche a UE — directiva din 2014 care a impus avertismentele grafice pe 65% din pachete și plafonul de 20 mg/ml de nicotină pentru lichidele de vapat — a redus fumatul clasic de la 28% la 24% în rândul adulților. Dar n-a prins deloc noile produse, spun evaluările Comisiei, lăsând loc liber pentru explozia de vaporizatoare și plicuri cu nicotină nereglementate.

Ce se schimbă pentru fumători și pentru industrie

Dacă directiva trece prin Consiliu, consumatorii vor plăti mai mult pentru aproape orice produs cu nicotină, nu doar pentru țigări. Propunerea introduce pentru prima dată accize minime obligatorii la nivelul UE pentru vaporizatoare, tutun încălzit și pungi cu nicotină, plus urmărirea electronică a frunzelor de tutun brut, gândită să taie piața neagră și evaziunea transfrontalieră.

Pentru industrie, miza e uriașă: vânzările anuale de tutun din UE ating circa 130 de miliarde de euro, iar companii precum Philip Morris International sau British American Tobacco riscă să piardă exact portița prin care compensau până acum scăderea vânzărilor de țigări clasice — profiturile din produsele noi, mai puțin taxate.

UE nu poate interzice fumatul direct, pentru că sănătatea publică rămâne decizie națională. Poate însă tăia din buzunarul fumătorilor prin taxe, ceea ce mai multe state fac deja pe cont propriu. Belgia a interzis vânzarea țigărilor electronice de unică folosință, Franța a mers pe aceeași linie și a scos fumatul din parcuri, de pe plaje și din zonele școlare, iar Olanda a limitat aromele lichidelor de vapat la profilul de tutun clasic și vrea să ridice vârsta minimă de cumpărare la 21 de ani.

Ținta oficială a Bruxelles-ului e o „generație fără tutun” până în 2040, cu sub 5% fumători în populație. Până acolo, totul depinde de un vot unanim în Consiliu — și de cât timp mai sunt dispuse cele 27 de state să negocieze pe seama unei industrie de 130 de miliarde de euro.