SUA rămân fără rezerve de petrol: sub 300 de milioane de barili. Ce se întâmplă dacă vine un uragan acum

Rezerva Strategică de Petrol a Statelor Unite a coborât sub pragul de 300 de milioane de barili pentru prima dată din anii 1980, de când a fost umplută inițial. Motivul: eliberarea a 172 de milioane de barili pentru a compensa perturbările provocate de războiul cu Iranul. După ce operațiunea se încheie, stocurile vor ajunge la aproximativ 243 de milioane de barili — cu mult sub nivelul de dinainte de conflict, când rezerva atinsese 415 milioane de barili.

Cifra sperie specialiștii. Nu neapărat pentru că petrolul s-ar termina, ci pentru că infrastructura care îl scoate din pământ riscă să cedeze exact atunci când ar fi nevoie de ea cel mai mult.

Unde stă, de fapt, petrolul american

Stocul e depozitat în 60 de caverne de sare săpate la mii de metri sub pământ, în patru amplasamente din Louisiana și Texas. Nu e un rezervor la suprafață, cum și-ar imagina cineva — e o rețea subterană construită să reziste decenii, gândită inițial pentru aproximativ cinci goliri complete.

În realitate, în ultimele patru decenii, americanii au făcut zeci de retrageri de mărimi diferite din acest sistem. Departamentul Energiei susține că totul e sub control atât timp cât rămân cel puțin 70 de milioane de barili în rezervă. Instituția insistă că nu există risc de prăbușire a cavernelor, care rămân — spune ea — mereu pline, doar că se schimbă raportul dintre petrol și apă.

Experții nu cumpără liniștirile oficiale

Siddharth Misra, profesor de inginerie petrolieră la Texas A&M University, pune pragul operațional real undeva între 250 și 300 de milioane de barili. Sub acest nivel, spune el, capacitatea de a scoate rapid petrol în caz de urgență scade, iar infrastructura de pompare și cavernele în sine devin mai vulnerabile.

Mecanismul e simplu, dar sensibil. La fiecare retragere, apă este pompată în partea de jos a cavernelor ca să împingă petrolul spre suprafață. Problema e că apa dulce dizolvă pereții de sare, deformează cavernele în timp și subțiază structurile care le separă unele de altele.

Oficiul pentru Responsabilitate Guvernamentală al SUA a atras atenția, într-un raport din luna mai, că retragerile și reumplerile repetate pot produce forme nedorite ale cavernelor și le pot scurta viața utilă. Vestea bună, dacă poate fi numită așa: majoritatea cavernelor au ieșit într-o stare foarte bună din retragerea masivă făcută în 2022.

Ce urmează dacă vine o criză nouă

Întrebarea pe care o pun analiștii nu e dacă rezerva mai are petrol, ci cât de repede poate fi scos în caz de nevoie reală. Un uragan care ar lovi infrastructura petrolieră din Golful Mexic — scenariu obișnuit în fiecare sezon — ar testa exact punctul slab despre care vorbește Misra.

Cu stocurile la 243 de milioane de barili, sub pragul considerat sigur de mai mulți specialiști, Statele Unite intră într-o zonă în care marja de manevră s-a îngustat considerabil. Rămâne de urmărit cât de repede va reface Washingtonul rezerva și dacă următoarea criză energetică va găsi sistemul pregătit sau nu.