Stegarul Simion și steagul Georgescu

Cât celelalte partide sunt concentrate pe subiectul guvernării, al deficitului, al reformelor…, AUR și dl Simion fură startul și se lansează deplin în viitoarea campanie electorală.

Dl Simion personal și partidul pe care îl conduce au inițiative dubioase in Parlament, așa cum este ancheta pe subiectul muncitorilor străini, deși chiar anul acesta au fost consultări, dezbateri și s-au făcut amendamente în toate comisiile pe OUG 32 pentru reglementarea importului de forță de muncă din state terțe - probabil AUR a lipsit de la ore. Cer redenumirea stațiunii Balvanyos - pe motiv că etnicilor români le e greu să pronunțe, așa că inventează o istorie și un nume. Se pretind apărătorii farmaciștilor, pe care îi plâng de milă că nu mai au statutul pe care îl aveau odată (!!!) - nu se știe când și ce, dar orice subiect e bun dacă face audiență.

Dar, mai presus de toate, dl Simion flutură steagul Georgescu, povestind oricui i-a oferit un microfon cum statul român este o dictatură și Georgescu este deținut politic. Chiar și justiția este trădătoare, pentru că a decis prelungirea arestului preventiv - adică doar dacă decizia CAB era diferită, justiția ar fi fost liberă.

Pentru dl Simion, democrația și justiția funcționează doar dacă sunt in acord cu interesele și discursurile sale. Uitând că tocmai dumnealui este măsura democrației și a justiției din România - poate susține liber oriunde oricâte aberații și neadevăruri, se ascunde după imunitatea parlamentară pentru orice abuz verbal și încasează diurnă parlamentară și bani pentru partid din bugetul acestui stat “dictatorial”.

De curând, dl Simion a descoperit și și-a însușit sintagma “deținut politic”, pe care a lipit-o, ca pe o stemă, pe discursurile despre Georgescu.

Un ușor recurs la memorie (sau istorie, după vârstă) ne aduce în minte nume precum: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe I. Brătianu, Corneliu Coposu, Nicolae Steinhardt, Iuliu Hossu, Constantin Noica, Gheorghe Ursu, Borbély Ernő, Doina Cornea…Toți persecutați pentru convingerile lor și pentru opoziția față de regimul comunist, victime ale opresiunii aparatului de stat, urmăriți, închiși, bătuți, uciși pentru că au spus NU comunismului pentru ei înșiși și pentru țară. Nu au fugit, nu au fost plătiți și nu au făcut compromisuri.

Niciunul dintre cei de mai sus nu a cerut bani de la afaceriști dubioși anunțându-se dispuși să negocieze orice - funcții în stat și legi favorabile. Nu au angajat mercenari să iasă în stradă și să provoace violențe dacă lucrurile nu ies cum își doresc. Nu au trăit la Viena pe stipendiile nu se spune cui. Nu au păcălit oameni cu combinații ce promit câștiguri mai mari. Nu au deținut pasapoarte false, nu și-au inventat CV-uri și nu au căutat să cumpere vile în Toscana (cu bani asigurați nu se spune de cine, din străinătate). Nu au apărut de niciunde bălmăjind de-a valma istorii inventate, neadevăruri, cuvinte fără sens și replici din filme.

A-l categorisi pe Georgescu drept deținut politic este un afront iresponsabil față de memoria atâtor oameni care au pus libertatea țării deasupra propriului bine.

Dar probabil că dl Simion știe bine acestea: este, până la urma, un meritoriu absolvent de master în crimele comunismului…

Ceea ce face de fapt dl Simion, este să se folosească de Georgescu, ca de un steag cu care se plimbă și sub care, în speranța sa de impostor, mizează că va aduna viitori alegători. Cu cât Georgescu este mai mult timp închis și i se adună dosarele, cu atât dl Simion va flutura mai tare din drapel. Stegarul știe întotdeauna că steagul servește pentru a aduna și dirija mulțimile în direcția pe care o dorește.