Isărescu lasă leul de capul lui: „Îl lăsăm în continuare să fie mai flexibil”. Ce înseamnă asta pentru banii românilor
Isărescu anunță că BNR a redus drastic intervențiile pe curs și lasă leul mai liber. Ce riscuri și beneficii apar pentru români.
Banca Națională a României a redus drastic intervențiile pe piața valutară față de anul trecut și e dispusă să lase cursul să se miște mai liber, în funcție de cerere și ofertă. Anunțul a venit direct de la guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul conferinței dedicate noului Raport trimestrial asupra inflației.
„Intervențiile noastre din acest an au fost mult, mult mai mici decât anul trecut. Nu ne-a chinuit foarte tare și am lăsat cursul să fie mai flexibil și acum îl lăsăm în continuare să fie mai flexibil”, a spus Isărescu.
Pentru un cetățean care are un credit în valută sau plănuiește o vacanță în afara țării, vestea are o miză directă: leul nu mai e ținut artificial pe loc de banca centrală, iar mișcările cursului pot fi mai vizibile decât în anii trecuți.
Ce înseamnă „curs plutitor” în varianta lui Isărescu
Guvernatorul a insistat că flexibilitatea nu înseamnă haos. Un curs plutitor, a explicat el, e despre echilibrul dintre cerere și ofertă, nu despre oscilații permanente.
„Aceasta e și ideea de curs plutitor, echilibrul între cerere și ofertă. Nu trebuie neapărat să fluctueze. Trebuie să stea într-o zonă de echilibru, să plutească pe unde e raport cerere-ofertă. Mi se pare că piața ne ajută până acum”, a precizat Isărescu.
Cu alte cuvinte, BNR nu se retrage din joc, dar lasă piața să facă mai multă muncă decât o făcea anterior. Șeful băncii centrale a recunoscut, totuși, că leul nu mai are stabilitatea de altădată.
Două deprecieri în sub 12 luni
Isărescu a arătat graficul cursului chiar în timpul conferinței. „Aceasta este evoluția cursului. Nu a mai fost stabil. Sunt, în mai puțin de 12 luni, două deprecieri semnificative, urmate de o relativă stabilitate”, a spus el.
Comparativ cu vecinii, leul rămâne totuși mai calm. Guvernatorul a pus lucrurile în context regional: „Nu am ajuns la mișcările pe care le are forintul unguresc, coroana cehă sau zlotul polonez, dar, oricum, nu mai avem nici stabilitatea de dinainte a cursului. Cursul este mai flexibil, ceea ce cred că este bine”.
Deprecierea, spune Isărescu, a avut și un efect colateral util: a mai atenuat problemele legate de competitivitatea economiei românești, măsurată printr-un indicator tehnic — rata reală efectivă de schimb. „Nu este ușor să citești un indice de competitivitate. Este o adevărată artă în a-l citi, dar cred că nu mai avem probleme deosebite după acele două deprecieri ale cursului”, a explicat guvernatorul.
Dobânzile rămân problema mare
Aici vine partea care afectează direct bugetul statului și, indirect, pe toată lumea. Prima de risc a României — cât de scump ne împrumutăm de pe piețele externe — s-a mai îmbunătățit, dar rămâne ridicată.
„La prima de risc, după o oarecare îmbunătățire, suntem în continuare cu prima de risc mai ridicată, ceea ce înseamnă și dobânzi de împrumut mai înalte pentru România”, a admis Isărescu.
Ce urmează? BNR pare decisă să continue rețeta actuală: intervenții minime, curs mai liber, ochii pe evoluția dobânzilor la care statul se împrumută. Rămâne de urmărit dacă piața va confirma în continuare acest calcul al guvernatorului sau dacă vreo presiune externă va forța banca centrală să revină la intervenții mai dure.
