Cernavodă se oprește din cauza secetei. Ce se întâmplă cu prețul curentului și cine riscă să rămână fără energie

Al doilea reactor de la Centrala Nucleară Cernavodă se oprește joi, 13 august, la ora 7 dimineața. Motivul: Dunărea a scăzut atât de mult încât centrala nu mai poate funcționa în siguranță, a anunțat directorul CNE, Romeo Urjan.

Este al doilea reactor scos din priză în doar două săptămâni. Unitatea 1 fusese deja oprită la finalul lunii iulie, chiar în plin val de caniculă, când consumul de energie era la vârf. România a rămas acum, practic, fără aproape un cincime din producția proprie de electricitate.

Cum se face oprirea și cât durează

„Decizia noastră de a opri, joi, 13 august, la ora 7 dimineața, în mod controlat este legată de nivelul din Dunăre și de prognoza de scădere, care nu ne mai permite funcționarea în condiții normale”, a explicat Urjan miercuri, la Antena 3.

Procedura nu e una bruscă, ci gradată, pe parcursul câtorva ore. „În jurul prânzului vom fi la putere zero și deconectați de la Sistemul Energetic Național”, a mai precizat directorul CNE.

Nuclearelectrica anunțase încă de marți posibilitatea acestui scenariu. Ministerul Energiei a confirmat că procedurile tehnice premergătoare opririi au fost deja pornite, dar insistă că e vorba de o manevră uzuală, nu de o urgență.

De ce contează pentru toată țara

Centrala de la Cernavodă asigură, în condiții normale, circa 20% din energia electrică produsă în România. Cu ambele reactoare oprite, deficitul trebuie acoperit altfel, iar soluțiile nu sunt deloc ieftine.

Ministerul Energiei spune că va crește importul de curent, mai ales seara, când consumul e la maxim, la prețuri considerate uriașe pe piața europeană. Pe lângă asta, autoritățile pot activa grupul Rovinari 4, scos din rezervă, și pot suplimenta producția Hidroelectrica. Varianta extremă, folosită doar dacă celelalte nu sunt suficiente: limitarea consumului marilor consumatori industriali.

Ce se întâmplă în casele românilor

Aici vestea e, cel puțin pentru moment, liniștitoare. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că populația n-ar trebui să simtă efectele opririi celor două reactoare.

„În mod normal consumatorii casnici nu ar trebui să aibă de suferit, pentru că noi avem la vârf de consum undeva între 3.000 și 3.500 MWh la nivelul consumatorilor casnici. Avem o producție fără Cernavodă care depășește 5.000-5.400 MWh. Asta arată că în mod normal n-ar trebui să fie afectați consumatorii casnici”, a explicat Chisăliță, citat de Agerpres.

Rămâne de urmărit, totuși, cât timp va sta reactorul 2 oprit și cum evoluează nivelul Dunării în următoarele săptămâni. De asta depinde, în cele din urmă, cât de mult vor plăti românii pentru energia importată în locul celei pe care Cernavodă nu o mai produce.