Sibiu deschide a doua creșă din bani europeni. Câte locuri noi apar în cartierul Reșița
Sibiu inaugurează a doua creșă PNRR, cu 110 locuri, în cartierul Reșița. Investiție de 22,83 milioane de lei.
Sibiul are, de vineri, 14 august 2026, o nouă creșă cu 110 locuri, ridicată din fonduri europene pe strada Viitorului nr. 28A, în cartierul Reșița. La tăierea panglicii au venit ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila-Zoltán Cseke, și primarul Astrid Fodor, care a numit momentul „o mare bucurie” pentru comunitate.
Pentru părinții din Reșița și din zonele din jur, vestea are un efect imediat: mai puțină așteptare pe listele pentru creșă și, teoretic, o revenire mai rapidă la job pentru mamele care stăteau acasă cu cei mici.
Cât a costat și cine a plătit
Clădirea stă pe un teren de circa 4.800 de metri pătrați și are capacitate pentru 110 copii cu vârsta de până la trei ani. Investiția a fost făcută de Primăria Sibiu împreună cu Compania Națională de Investiții, din bani nerambursabili prin PNRR, în programul guvernamental „Sfânta Ana”.
Suma totală: 22,83 milioane de lei. Din asta, 21,66 milioane de lei vin din fonduri europene, iar restul de aproape 1,17 milioane de lei e cofinanțare locală.
A doua creșă în mai puțin de doi ani
Nu e prima reușită de acest fel pentru Sibiu. La finalul lunii iunie 2026, tot Cseke și Fodor au inaugurat o creșă similară pe Calea Poplăcii, cu 70 de locuri. Acolo, lucrările s-au terminat în doar șapte luni de la ordinul de începere — un ritm lăudat constant de Guvern.
Puse cap la cap, cele două unități aduc 180 de locuri noi pentru copiii sibieni. Nu-i puțin lucru într-un oraș unde lipsa locurilor la creșă rămâne, de ani buni, o bătaie de cap pentru părinți.
Ce urmează după Sibiu
Cu ocazia inaugurării, ministrul Cseke a spus că, după ce se încheie etapa actuală a programului, Guvernul vrea să finanțeze creșe și în zonele metropolitane ale marilor orașe, nu doar în municipiile reședință de județ. Practic, investițiile de acest tip ar urma să iasă din granițele administrative ale orașelor mari și să ajungă și în comunele din jur.
Pentru Sibiu, proiectul se leagă de o strategie mai veche a administrației Fodor: atragerea de bani europeni pentru școli, creșe și infrastructură socială. Ritmul de implementare — spun autoritățile centrale — a fost printre argumentele care au ținut proiectele pe linia de plutire, fără întârzieri majore.
