Japonia blochează accesul prințesei Aiko la tron, deși are susținere populară
Prințesa Aiko nu poate deveni împărăteasă, deși japonezii susțin schimbarea legii vechi de un secol.
Familia imperială a Japoniei, cea mai veche monarhie din lume, se confruntă cu o criză de succesiune fără precedent: doar trei persoane mai pot moșteni Tronul Crizantemei, iar toate sunt bărbați. Prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani și singurul copil al împăratului Naruhito, rămâne exclusă din calculul succesiunii exclusiv din cauza sexului său, deși sondajele arată că majoritatea japonezilor ar accepta o împărăteasă.
Legea care blochează calea prințesei Aiko datează din 1889 și a fost adoptată în perioada Meiji. Legea Casei Imperiale stabilește că doar descendenții pe linie masculină pot urca pe tron, deși Constituția Japoniei nu interzice nicăieri existența unei împărătese. Paradoxul e cu atât mai evident cu cât Japonia a avut, de-a lungul istoriei, opt împărătese care au condus țara.
Trei moștenitori, o singură soluție acceptată de guvern
Lista actuală a succesorilor eligibili conține doar trei nume: prințul Hitachi, unchiul împăratului, în vârstă de 90 de ani; prințul moștenitor Akishino, fratele lui Naruhito, în vârstă de 60 de ani; și prințul Hisahito, fiul lui Akishino, în vârstă de 19 ani. Hisahito este primul moștenitor de sex masculin ajuns la maturitate în ultimele patru decenii, ceea ce arată cât de îngustă a devenit linia de succesiune.
În loc să deschidă discuția despre accesul femeilor la tron, guvernul condus de premierul Sanae Takaichi propune o altă rezolvare: readucerea în familia imperială a unor descendenți din ramurile princiare desființate după Al Doilea Război Mondial. Scopul declarat este extinderea numărului de moștenitori de sex masculin disponibili. Proiectul de lege urmează să fie votat de Parlament chiar în această lună și nu prevede, sub nicio formă, posibilitatea ca Aiko sau copiii unei prințese să moștenească tronul.
Ce se întâmplă cu prințesele care se căsătoresc în afara familiei
Noua propunere legislativă include o singură concesie: prințesele care se căsătoresc cu persoane din afara familiei imperiale vor putea rămâne în Casa Imperială pentru a-și continua activitatea oficială. Descendenții lor, însă, nu vor primi drept de succesiune, indiferent de circumstanțe.
Profesorul Makoto Okawa, specialist în istoria familiei imperiale, susține că nu există niciun argument rațional pentru excluderea femeilor de la succesiune. În opinia sa, regula reflectă o discriminare de gen instituționalizată, nu o tradiție autentică a monarhiei japoneze.
Populația vrea schimbare, conservatorii se opun
Sondajele din ultimii ani confirmă că o parte semnificativă a societății japoneze nu se opune ideii unei împărătese. Susținătorii reformei citează exemplul monarhiilor europene, inclusiv cea britanică, unde femeile pot urca pe tron fără restricții, dar și precedentele istorice din Japonia însăși.
Conservatorii, în schimb, consideră că menținerea liniei exclusiv masculine reprezintă fundamentul tradiției imperiale și avertizează că orice modificare ar putea submina legitimitatea instituției. Această divergență ține discuția blocată de ani buni, în timp ce numărul moștenitorilor eligibili continuă să scadă.
Ce înseamnă criza pentru viitorul monarhiei
Familia imperială are un rol în principal ceremonial, dar rămâne un simbol esențial al unității naționale într-o țară cu peste 120 de milioane de locuitori. Dacă regulile actuale nu se schimbă, Japonia va depinde tot mai mult de un cerc extrem de restrâns de moștenitori de sex masculin.
Dezbaterea depășește deja tema egalității de gen și devine o problemă de supraviețuire instituțională. Votul din Parlament, programat pentru luna aceasta, va arăta dacă guvernul Takaichi alege soluția de compromis cu foștii prinți sau dacă presiunea publică va forța, în cele din urmă, o discuție reală despre dreptul prințesei Aiko la tron.
