Karim Khan, demis de statele CPI — prima cădere a unui procuror-șef

Statele membre ale Curții Penale Internaționale l-au demis astăzi pe Karim Khan din funcția de procuror general, o lovitură fără precedent în cei peste douăzeci de ani de existență a instituției de la Haga. Niciun procuror-șef nu mai fusese îndepărtat până acum. Decizia pică peste dosare care ating direct securitatea României: războiul din Ucraina și mandatul de arestare pe numele lui Vladimir Putin.

Cine este Karim Khan

Jurist britanic cu o carieră construită în sălile tribunalelor internaționale, Khan a preluat conducerea Parchetului CPI ca al treilea procuror-șef din istoria Curții. A pledat și a acuzat în procese legate de crime de război și genocid, iar numele lui devenise sinonim cu cele mai fierbinți dosare ale momentului. Ajunsese să conducă anchete împotriva unor lideri aflați încă la putere. Un teren minat, prin definiție.

Ce s-a întâmplat azi

Demiterea a venit din partea adunării statelor părți, forul care reunește țările semnatare ale tratatului fondator al Curții. Peste el planau două tipuri de presiune, care s-au adunat în același punct. Pe de o parte, acuzații de abuz sexual și hărțuire formulate la adresa sa. Pe de altă parte, tensiunile politice iscate de mandatele de arestare pe care Parchetul le-a cerut împotriva unor lideri mondiali, între care premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele rus Vladimir Putin.

Cele două fronturi nu au aceeași natură, iar asta complică lectura deciziei. Unul ține de conduita personală. Celălalt, de politica marilor puteri care s-au simțit vizate de anchetele Curții.

Contextul care a dus aici

Mandatul cerut împotriva lui Netanyahu a atras furia guvernului israelian și a aliaților săi, iar cel emis pe numele lui Putin a transformat CPI într-un adversar direct al Kremlinului. Khan a mers frontal împotriva unor state care nu recunosc jurisdicția Curții. Presiunea diplomatică a crescut lună de lună. Când peste ea s-au suprapus acuzațiile privind comportamentul procurorului, echilibrul care îl ținea în funcție s-a rupt.

Rămâne întrebarea pe care nimeni la Haga nu o poate ocoli: câtă greutate au avut faptele personale și câtă a cântărit socoteala politică a statelor deranjate de anchete?

Ce înseamnă pentru România

România este stat membru al CPI, membru UE și NATO, cu granița lipită de zona de război. Dosarul deschis pe crimele comise în Ucraina trece prin Parchetul pe care Khan tocmai l-a condus, iar continuitatea anchetelor depinde acum de cine îi ia locul și cât de repede. O instituție decapitată lucrează mai încet. Iar orice ezitare la Haga se citește imediat la Kiev, la Moscova și în cancelariile europene care mizează pe justiția internațională ca instrument împotriva agresiunii ruse.

Bucureștiul urmărește lucrurile cu interes practic, nu academic. De la Haga pornesc, teoretic, răspunderile pentru fapte petrecute la câteva sute de kilometri de teritoriul românesc. Un procuror-șef căzut lasă în urmă un scaun gol și zeci de dosare care nu suportă pauze.