România riscă să piardă 2,5 miliarde de euro din PNRR. Ce mai trebuie făcut până pe 31 august

România a mai are la dispoziție doar două săptămâni ca să nu piardă miliarde de euro din PNRR. Din bugetul actualizat de 20,1 miliarde de euro, țara a încasat până acum aproximativ 13 miliarde, iar restul de 7,57 miliarde rămân teoretic de atras — dar numai dacă autoritățile reușesc imposibilul: să închidă mii de șantiere și să treacă prin Parlament reformele restante până la 31 august.

Problema nu mai e lansarea proiectelor. E finalizarea lor.

Peste 15.000 de proiecte sunt active în toată țara, potrivit unui bilanț realizat de platforma Monitor PNRR, coordonată de fostul ministru USR Cristian Ghinea. Din acestea, aproximativ 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate. Iar recepția, în PNRR, nu înseamnă doar ca muncitorii să fi terminat treaba pe șantier.

Ce înseamnă, de fapt, o investiție "finalizată"

Ca un proiect să conteze pentru Comisia Europeană, trebuie parcurs tot circuitul: proces-verbal de recepție, înscriere în cartea funciară și încărcarea documentației în platforma electronică. Doar investițiile recepționate până pe 31 august rămân eligibile pentru finanțare. Restul riscă tăieri de sume.

Lista proiectelor pe muchie de cuțit cuprinde școli, cabinete medicale, dispensare, lucrări de eficientizare energetică și infrastructură urbană, derulate de Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății și zeci de primării.

Ca să nu se piardă bani din cauza unor întârzieri tehnice minore, Guvernul a introdus prin Legea nr. 141/2026 un mecanism de recepție parțială excepțională: dacă lucrările auxiliare rămase reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului, partea esențială poate fi recepționată acum, iar restul finalizat în maximum 120 de zile. Excepție fac însă lucrările care țin de rezistență, siguranță la incendiu sau eficiență energetică — acelea trebuie gata integral, fără amânare.

Bugetul s-a redus deja cu 9 miliarde de euro față de 2021

PNRR de azi nu mai seamănă cu cel semnat acum cinci ani. Renegocierile cu Comisia Europeană din iulie 2026 au tăiat încă 1,3 miliarde de euro din componenta de împrumuturi, iar bugetul total a ajuns la 20,1 miliarde de euro — cu 9 miliarde sub forma inițială. Cea mai dureroasă tăiere a fost la împrumuturi: de la 14,9 miliarde de euro promise inițial, la doar 6,6 miliarde acum.

Șase obiective au dispărut complet din program: trei jaloane — sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăților, concesiunile pentru energie regenerabilă și secția de pediatrie a Spitalului Județean Constanța — și trei ținte, printre care 200 MW de capacități fotovoltaice și 24 de cabinete de planificare familială.

Pe 14 august 2026, România a depus Cererea de Plată nr. 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, care acoperă 75 de ținte și jaloane — 21 de reforme și 54 de investiții. Din sumă, 1,65 miliarde sunt granturi și 433 de milioane împrumuturi. Dacă cererea trece, absorbția pe granturi urcă la circa 78%, adică 10,58 miliarde de euro.

Jalonul cărbunelui de la Turceni și Rovinari, salvat în ultimul moment

Una dintre cele mai tensionate negocieri a vizat eliminarea a 710 MW de capacități pe cărbune de la Turceni și Rovinari. Un amendament parlamentar care lega închiderea grupurilor energetice de punerea în funcțiune a unor capacități similare a fost interpretat de Comisia Europeană drept risc de "reversibilitate" — penalitatea inițială stabilită era de 770 de milioane de euro.

Guvernul a argumentat că trebuie păstrată siguranța energetică pe timp de iarnă și că 25% din jalon fusese deja atins, prin cele 3.000 MW de capacități regenerabile deja existente. Rezultat: penalitatea a scăzut de zece ori, prin reducerea coeficientului de la 5 la 0,5.

Feroviar, spitale și creșe — investițiile pe ultima sută de metri

În infrastructura feroviară stau la coadă lucrările "Quick Wins" pe 1.527,85 kilometri, plus modernizările pe Arad-Timișoara-Caransebeș și Cluj-Episcopia Bihor, în valoare de 718,01 milioane de euro. La material rulant, 36 de locomotive electrice și 64 de vagoane trebuie recepționate. Pe rutier, miza e autostrada A7 Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani, 95,9 kilometri.

Sănătatea are pe listă Spitalul "Agrippa Ionescu" din Balotești, Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj — trei unități finanțate prin granturi în Cererea de Plată 6. Se mai adaugă două pavilioane de politraumă, la Craiova și Sibiu, 200 de ambulanțe tip C și 25 de unități de terapie intensivă neonatală cu 65 de paturi pentru pacienți critici.

În educație sunt așteptate 110 creșe complet dotate — 80 pe granturi, 30 pe împrumuturi. În energie, ținta e de 950 MW de capacități eoliene și solare noi racordate la rețea. La apă și canalizare: 288 de kilometri de rețele de distribuție și 975 de kilometri de canalizare. Iar la păduri, 18.000 de hectare de suprafețe noi împădurite și 130.000 de metri pătrați de păduri urbane.

Trei scenarii, o singură certitudine: se pierd bani

Monitor PNRR pune pe masă trei variante pentru final. În scenariul optimist, reformele trec rapid prin Parlament și proiectele se recepționează la timp — pierderile rămân de ordinul zecilor de milioane de euro, mai ales din dotări mici nefinalizate la nivel local.

Scenariul moderat prevede pierderi de 1-2 miliarde de euro, dacă o reformă majoră precum Legea Salarizării Unitare nu trece la timp și se suprapune cu întârzieri pe șantiere.

Cel mai sumbru scenariu — ratarea a două sau mai multe reforme-cheie, combinată cu nefinalizarea unor investiții mari în spitale și școli — ar putea costa România peste 2,5 miliarde de euro.

Diferența dintre cele trei variante se joacă acum, zi de zi, între Parlament și șantiere. Fiecare lege votată și fiecare proces-verbal de recepție semnat cântăresc direct în banii care ajung sau nu în economia românească.