Veto la Cotroceni pe legea salarizării. Ce riscă România până pe 31 august

Miza reală a scandalului nu e retorică, ci de 770 de milioane de euro. Atât pierde România dacă legea salarizării unitare nu trece până pe 31 august, iar consilierul prezidențial Eugen Tomac tocmai a anunțat că președintele blochează varianta care ar tăia din venituri. „Legea salarizării este necesară pentru administrația românească, dar aici vreau să fiu cât se poate de direct: președintele României niciodată nu va promulga o lege a salarizării care taie din veniturile medicilor sau ale celor din educație", a punctat Tomac vineri seară, 14 august, la B1 TV, potrivit Gândul și Antena 3 CNN.

Două termene se bat cap în cap. Unul politic, unul european.

Cum s-a ajuns aici: trei ani de amânări și o săptămână de blocaj

Povestea nu începe în august. Proiectul a fost lansat în dezbatere publică pe 25 mai 2026, cu grile, coeficienți și calendar de implementare, arată JURIDICE.ro, iar o formă revizuită a apărut pe 17 iulie, după o întâlnire la Palatul Cotroceni între partide, consilierul prezidențial Radu Burnete și ministrul interimar Dragoș Pîslaru, scrie Wall-Street. Legea ar înlocui Legea-cadru 153/2017, cu o grilă pe coeficienți între 1,00 și 8,00, 12 grade salariale și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027, conform Salarizarea.ro.

Și tot n-a trecut. Marți, șefii partidelor din fosta coaliție — Grindeanu, Bolojan, Fritz și Kelemen Hunor — s-au întâlnit cu Nicușor Dan la Cotroceni, iar surse politice au confirmat pentru G4Media că nu a existat consens. Rezultatul? Discuții tehnice mutate înapoi la Ministerul Muncii.

Contradicția pe care nimeni nu o rezolvă

Aici e nodul pe care sursele nu-l pun cap la cap. În iunie Pîslaru dădea asigurări că niciun salariu net nu va scădea în sectorul bugetar, potrivit Economedia — dar proiectul conține totuși un mecanism numit „diferență salarială tranzitorie", gândit exact pentru angajații ale căror salarii ar putea scădea la aplicarea noilor grile, notează Jurnalul. Dacă nimeni nu pierde, de ce e nevoie de plasă de siguranță?

Răspunsul se vede în bani. Impactul bugetar a urcat de la circa 8 miliarde de lei la peste 12 miliarde, după negocierile cu Comisia Europeană. Iar veto-ul anunțat de Tomac ridică ștacheta chiar în momentul în care PNL avertizează, citat de Economedia, că blocajul atinge credibilitatea economică, fondurile europene și ratingul suveran.

Ce urmează

Surse liberale spun că proiectul ar putea ajunge în Parlament într-o săptămână, două cel mult, ca să fie votat înainte de 31 august. Peste toate stă o necunoscută mai mare: țara n-are încă premier desemnat, PSD l-a propus pe Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR pe Siegfried Mureșan. Fără majoritate parlamentară nu există vot, iar fără vot cei 770 de milioane rămân pe hârtie.

Cifrele-cheie

• 770 de milioane de euro — fonduri nerambursabile pierdute dacă legea nu trece până pe 31 august 2026
• 12 miliarde de lei — impactul bugetar estimat, urcat de la circa 8 miliarde după discuțiile cu Bruxellesul
• 4.100 de lei — valoarea de referință pentru 2027, înmulțită cu coeficientul fiecărei funcții
• 1 decembrie 2026 — data la care legea ar intra în vigoare, cu noile grile aplicate din 2027

Ce înseamnă pentru tine

Dacă ești medic, profesor sau angajat la stat, salariul tău din 2027 depinde de un coeficient înmulțit cu 4.100 de lei, nu de fluturașul de acum. Verifică-ți încadrarea pe grilă în anexele publicate de Ministerul Muncii și compară rezultatul cu venitul actual, fiindcă acolo se vede dacă intri sau nu sub „diferența salarială tranzitorie". Pentru restul contribuabililor socoteala e mai simplă: banii europeni ratați nu dispar din buget, ci se transformă în împrumuturi mai scumpe. Următoarele două săptămâni decid totul.