Meta, acuzată că a folosit AI pentru a concedia angajați bolnavi
26 de angajați Meta dau compania în judecată: AI i-ar fi vizat pentru concedii medicale și de maternitate.
Douăzeci și șase de angajați și foști angajați Meta au dat compania în judecată luni, la un tribunal federal din California, acuzând-o că a folosit sisteme de inteligență artificială pentru a-i selecta la disponibilizare tocmai pentru că își luaseră concediu medical, concediu de maternitate sau adaptări ale locului de muncă din motive de dizabilitate. Procesul vizează valul de concedieri de la începutul acestui an, când Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp, a scos din organigramă circa 8.000 de oameni.
Plângerea are 71 de pagini. Miza e enormă.
Contractele reclamanților expiră pe 22 iulie. Practic, judecătorii au la dispoziție doar câteva săptămâni ca să decidă dacă opresc ceva ce ar putea fi ireversibil.
O "constelație" de algoritmi în locul managerilor
Documentul depus în instanță susține că Meta nu a lăsat decizia de concediere în mâna managerilor care lucrau efectiv cu angajații respectivi. În loc de asta, compania ar fi recurs la ceea ce avocații numesc o "constelație de sisteme interne de inteligență artificială" — evaluări automate, combinate cu date strânse din monitorizarea tastărilor și a activității de pe calculator.
Problema, spun reclamanții, e că aceste sisteme măsoară productivitatea în timp real. Cineva aflat în concediu medical sau de maternitate nu generează deloc astfel de date. Rezultatul, potrivit plângerii, a fost predictibil: angajații care își exercitaseră drepturi legale la concediu au fost selectați disproporționat pentru disponibilizare, penalizați practic pentru absențe pe care legea le protejează explicit.
Procesul citează cazuri concrete. O cercetătoare a fost înștiințată că va fi concediată cu doar două zile înainte să nască. Un inginer a primit evaluări mai slabe după ce a stat acasă din cauza unei accidentări. Un manager a fost dat afară la 16 zile de la începerea concediului medical.
Zuckerberg a cerut monitorizarea angajaților ca să "hrănească" AI-ul
În context intră și un alt episod, dezvăluit tot în plângere: la începutul anului, Meta a pornit un program prin care înregistra tastele apăsate de angajați, mișcările mouse-ului, istoricul de navigare pe internet, mesajele și locația dispozitivelor companiei. Mark Zuckerberg le-a explicat colegilor, într-o discuție internă, rațiunea din spate: "Modelele de IA învață observând cum acționează oamenii cu adevărat inteligenți".
Programul a fost pornit fără acordul angajaților, printr-o postare internă cu vizibilitate deliberat redusă, arată documentul depus în instanță. Nu a rezistat mult. În iunie, după ce peste 1.600 de angajați au semnat o petiție de protest, Zuckerberg a fost nevoit să-l suspende.
Meta neagă, autoritățile se uită mai atent
Compania respinge integral acuzațiile. Un purtător de cuvânt Meta a transmis presei americane că deciziile organizaționale sunt luate de oameni, nu de algoritmi.
Subiectul vine, totuși, pe fondul unei atenții tot mai mari din partea statului. California, Colorado și Illinois au adoptat deja legi care limitează folosirea sistemelor automate de decizie în relația cu angajații, exact pentru a preveni astfel de situații.
Cei 26 de reclamanți cer instanței două lucruri: un audit independent al instrumentelor AI folosite de Meta și menținerea statutului lor de angajați până la finalul procesului. Avocații lor avertizează că, dacă disponibilizările devin definitive înainte de o hotărâre, prejudiciul nu mai poate fi reparat — pierderea asigurării de sănătate în plină sarcină sau tratament medical, plus acțiunile deținute în companie, nu se recuperează ulterior printr-o simplă despăgubire.
Judecătorul din California are acum sarcina să decidă dacă cererea de urgență a reclamanților justifică oprirea temporară a concedierilor, până când se stabilește exact ce rol au jucat algoritmii în alcătuirea listelor.
