Prima dronă doborâtă în cerul României a lăsat două cratere. Iată unde

România a intrat, vineri 24 iulie, într-un club din care niciun stat NATO nu-și dorește membru: cel al țărilor care trag cu rachete în propriul cer ca să oprească drone rusești. La ora 11.02, un pilot român de F-16 a angajat ținta și a doborât-o deasupra unei zone agricole nelocuite. Două zile mai târziu știm exact unde au căzut bucățile.

Ministerul Apărării Naționale anunță că resturile dronei interceptate au fost găsite în zona Padina, județul Buzău. Dar povestea are un al doilea capăt. În județul Brăila, la Tătaru, echipele au descoperit un crater și rămășițele unei rachete aer-aer. Potrivit relatărilor apărute public, acel crater ar veni cel mai probabil de la o rachetă lansată de un Eurofighter italian care nu și-a atins ținta.

Două rachete pentru o singură dronă

Cronologia scoate la lumină cât de aproape a fost momentul. Sistemul radar al MApN a prins ținta vineri, la 9.39, la circa 20 de kilometri est de Sulina, iar de acolo aparatul a mers adânc în țară, pe traiectul Sulina-Brăila-Fetești-Buzău. Potrivit relatărilor apărute public, două Eurofighter Typhoon italiene de la Kogălniceanu și două F-16 românești de la Baza 86 Aeriană au decolat la 9.48, respectiv 10.56. Italienii au tras primii. Racheta lor a ratat, iar craterul de la Tătaru e semnătura acelei rateuri. F-16-ul românesc a terminat treaba la 11.02, lângă Padina.

Ce înseamnă asta pentru cei de acasă? Potrivit MApN, doborârea cere identificare vizuală, încadrarea țintei pe radarul de bord și o zonă fără pericol pentru populație. De aceea drona a fost lăsată să zboare aproape o oră, în loc să fie lovită deasupra Deltei. Siguranța oamenilor a bătut viteza.

Un câmp la 87 de kilometri de București

Aici e detaliul care schimbă tonul discuției. Padina, locul impactului, se află la câțiva zeci de kilometri de Slobozia, Urziceni și Buzău, arată o hartă publicată — și la 87 de kilometri de Capitală. O dronă rusească a ajuns la o oră de mașină de București înainte să fie oprită. Parchetul General a stabilit că era un aparat de tip Shahed, modelul cu care Rusia lovește Ucraina în serie.

Nu au fost victime și nici pagube materiale, susțin autoritățile. Perimetrele au fost securizate, fragmentele au fost ridicate pentru expertiză, iar dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, potrivit datelor oficiale.

Ce urmează

Expertiza fragmentelor va spune cu ce era încărcată drona și dacă a deviat din spațiul ucrainean. Precedentul e însă creat: pentru prima dată România și-a folosit aviația ca să distrugă o țintă intrată în spațiul propriu. Întrebarea rămasă pe masă e cine plătește data viitoare — o rachetă aer-aer costă mult mai mult decât o dronă Shahed, iar Rusia le trimite cu zecile.

Cifrele-cheie

• 11.02 — ora exactă la care F-16-ul românesc a doborât drona, după aproape o oră de urmărire
• 87 de kilometri — distanța dintre Padina, locul impactului, și București
• 2 zone de impact — Padina (Buzău) pentru dronă și racheta românească, Tătaru (Brăila) pentru racheta italiană care a ratat
• 20 de kilometri est de Sulina — punctul unde radarul MApN a detectat ținta, la ora 9.39

Ce înseamnă pentru tine

Dacă locuiești în sud-estul țării, mesajul RO-Alert de vineri nu a fost o exagerare: drona a trecut real pe deasupra Brăilei, Ialomiței și Buzăului. Ține RO-Alert activat pe telefon și tratează aceste alerte ca pe indicații serioase, nu ca pe spam. Autoritățile cer insistent să nu atingi și să nu miști resturile metalice găsite pe câmp, fiindcă pot fi periculoase și fac parte dintr-o anchetă penală. Sună la 112 dacă dai peste fragmente suspecte.