Marii consumatori de energie, obligați să reducă consumul sau riscă deconectarea de la rețea
Ministerul Energiei cere marilor fabrici să-și reducă consumul sau riscă deconectări, pe fondul crizei de la Cernavodă și secetei de pe Dunăre.
Guvernul cere marilor fabrici și companiilor energointensive să-și mute producția pe orele când România are curent în exces, altfel riscă să fie deconectate temporar de la rețea. Anunțul a venit luni de la secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la Digi24, în plină criză provocată de oprirea unui reactor de la Cernavodă și de seceta care a lăsat Dunărea la niveluri record de scăzute.
Mesajul e simplu: sistemul energetic național e sub presiune și nu mai are loc de joacă. Fie marii consumatori își reglează singuri consumul, fie Dispecerul Energetic Național îi va decupla forțat, pentru perioade scurte, ca să evite un colaps mai mare.
Discuții la vârf cu marii consumatori industriali
Ministerul Energiei a convocat marii consumatori — atât companii private, cât și de stat — pentru a discuta despre reajustarea programului de funcționare. Bușoi a explicat că e nevoie de o reducere a consumului în orele de vârf în zona industrială, fie prin mutarea activității către alte ore, fie, pentru cei care consumă în bandă și nu pot face relocări, printr-o scădere voluntară a consumului de electricitate.
„Pentru toată lumea e mai avantajos să se meargă planificat, să se facă reajustări, decât să fie nevoit Dispecerul Energetic Național să facă decuplări pentru o scurtă perioadă, asta riscă inclusiv să genereze anumite probleme la materiale”, a spus oficialul.
Potrivit lui Bușoi, companiile mari sunt îngrijorate și cer clarificări de la Guvern. Întâlnirea de la Ministerul Energiei urmează să stabilească direcțiile concrete de acțiune, iar un comunicat oficial va detalia participanții și măsurile discutate.
De ce nu mai are România curent de rezervă
Cauza principală: Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie, din cauza nivelului fără precedent de scăzut al Dunării. Cele două reactoare de la Cernavodă au o capacitate de 700 MWe fiecare și acopereau împreună aproximativ 20% din producția dispecerizabilă a țării.
La asta se adaugă probleme cu producția eoliană, care a scăzut sub estimări. În mod normal, deficitul s-ar fi compensat din importuri, dar Bușoi a punctat că toată regiunea este „pe roșu”. Ungaria e într-o situație și mai gravă decât România, după ce a închis aproape integral centrala de la Paks.
Nici Vestul Europei nu poate ajuta prea mult. E perioadă de concedii, iar caniculei i se adaugă probleme de producție eoliană, așa că nici acolo nu există excedentul pe care România conta.
Bulgaria, principalul furnizor de electricitate pentru România
În acest context, Bulgaria a devenit partenerul esențial pentru importuri, alături de Ucraina, care și-a majorat ușor cantitățile livrate. Bușoi a precizat că sistemul funcționează printr-o rețea computerizată integrată la nivel european, prin care România „ia puțin din multe părți”, dar cea mai mare parte vine de la vecinii bulgari.
Situația de la centrala nucleară Kozlodui, din Bulgaria, este monitorizată atât la nivel regional, cât și european, a mai spus oficialul.
Facturile românilor, pentru moment, neafectate
Pe zona consumatorilor casnici, Bușoi a menținut mesajul transmis și în zilele anterioare: nu există schimbări de tarife pentru cei care vor să încheie un contract nou, iar majoritatea contractelor sunt pe un an, cu preț fix.
Furnizorii mari au strategii comerciale bazate pe contracte cu producătorii — motiv pentru care este esențial ca Nuclearelectrica să mențină în funcțiune al doilea reactor de la Cernavodă, ca să-și poată onora angajamentele. O mică parte din energie se cumpără de pe piața zilei următoare, unde expunerea cea mai mare o au tot consumatorii industriali, nu gospodăriile.
„Ei nu se translatează în facturile românilor. Acolo vorbim de mari furnizori cu care gospodăriile românilor au contracte și care au o strategie mai stabilă”, a explicat Bușoi, adăugând că a discutat direct cu principalii furnizori și că, în acest moment, niciunul nu intenționează să modifice prețurile din contracte. A avertizat, totuși, că creșterile de costuri pot afecta competitivitatea economiei și pot alimenta inflația.
Cifrele din sistem, luni la prânz
La ora 11:03, luni, România producea 6.009 MW și consuma 5.212 MW, potrivit datelor Transelectrica în timp real. Peste 45% din producție venea din surse fotovoltaice — un procent care arată cât de dependent a devenit sistemul de vreme și de orele de soare.
Autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru toată luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor reduse pe râuri și pe Dunăre. Rămâne de urmărit cât timp va rezista sistemul fără reactorul de la Cernavodă și dacă marii consumatori vor accepta reajustările cerute de Guvern înainte să fie forțați.
