Legea salarizării: demnitarii urcă spre 26.650 lei, medicii pierd 25% din sporuri
Demnitarii ajung la 26.650 lei până în 2031, dar medicii pierd 25% din sporuri prin noua lege a salarizării.
Un secretar de stat va câștiga cu 6.320 de lei mai mult pe lună, până la 22.960 de lei. În aceeași perioadă, un medic primar riscă să piardă un sfert din venit, pentru că sporul pentru condiții de muncă scade de la 85% la 20%. Asta arată, cifră cu cifră, noua lege a salarizării pe care Guvernul o prezintă drept reformă anti-inechități.
Proiectul, publicat pe 17 iulie și programat să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, construiește toate salariile din sistemul public pe o valoare de referință de 4.100 de lei, înmulțită cu un coeficient specific fiecărei funcții. Politicienii și șefii de instituții au coeficienți mari. Profesorii, medicii și infirmierele, mult mai mici. Curtea de Apel București a suspendat deja procedura, pe 21 iulie, în urma unui proces deschis de Federația SANITAS.
Cine urcă și cu cât
Un senator sau deputat ajunge la coeficientul 6,00, adică 24.600 de lei brut. Secretarul general al Guvernului poate atinge 26.650 de lei, iar șeful Statului Major, 22.550 de lei. Un secretar de stat trece de la aproximativ 16.640 de lei la 22.960 de lei, o creștere de 38%. Vicepreședintele Consiliului Concurenței urcă de la 19.760 la 24.600 de lei.
Aceste sume finale nu se aplică imediat. Guvernul a eșalonat majorările demnitarilor până în 2031. Un ministru va încasa aproximativ 22.796 de lei în prima etapă și va ajunge la 26.650 de lei peste cinci ani. Diferența e mică față de varianta inițială: coeficienții finali rămân aceiași, doar termenul se întinde.
Primarii au parte de aceeași logică sigură. Un primar de municipiu reședință de județ pornește de la circa 22.304 lei și ajunge, în 2031, la 24.600 de lei — cu 9.000 de lei mai mult decât indemnizația actuală de 15.600 de lei, o creștere de 57,7%. Primarul general al Capitalei urcă de la aproximativ 24.641 de lei la 26.650 de lei.
Profesorii, coeficienți mici și premii care depind de buget
Un profesor cu gradul I și peste 25 de ani vechime are coeficientul 2,38, adică 9.758 de lei salariu de bază. Un profesor universitar cu aceeași vechime și un medic primar sunt la coeficientul 4,00, echivalentul a 16.400 de lei. Simulările Ministerului Muncii pentru profesorii universitari arată o creștere medie de doar 3%, de la 21.309 la 22.051 de lei, în timp ce plafonul superior al veniturilor din această categorie scade de la 29.018 la 25.619 lei.
Dirigenția nu se mai calculează din salariul de bază, ci fix, la 10% din valoarea de referință — 410 lei brut. Pentru unii profesori, schimbarea înseamnă o pierdere de aproximativ 200 de lei net pe lună.
Gradația de merit, 25% din salariul de bază acordată timp de cinci ani, dispare treptat. În loc, apare un premiu de performanță de 10-20%, care nu e garantat, se acordă la cel mult 30% dintre posturi și depinde de banii din buget. Un drept sigur devine o loterie administrativă. Sindicatele din educație au cerut retragerea proiectului, spunând că amplifică inechitățile în loc să le rezolve și pune sub semnul întrebării câștigurile obținute prin protestele din 2023.
Medicii, lovitură în sporuri
Salariul de bază pare, la prima vedere, în creștere: 16.400 de lei pentru medicul primar, 13.120 de lei pentru specialist, 7.872 de lei pentru asistentul cu grad maxim, 5.699 de lei pentru infirmieră. Problema e altundeva — în sporuri.
Federația SANITAS a calculat ce înseamnă reducerea sporului pentru condiții de muncă de la 85% la 20%: pierdere de 25,5% pentru un medic primar, aproape 25% pentru un specialist, până la 36,6% pentru alte posturi medicale. Asistenții din ATI pierd între 17% și 20%. Iar tariful pentru munca din weekend și sărbători, tăiat de la 100% la 10%, înseamnă un drept salarial redus cu 76-77%.
Chiar Ministerul Sănătății a contestat public mai multe prevederi. Instituția a avertizat că plafonarea unor sporuri, prezentată drept temporară, riscă să devină o tăiere permanentă, și a cerut eliminarea reducerii cu 15% a coeficienților din unitățile medico-sociale și ambulatorii.
Compensația care nu compensează nimic
Ministerul Muncii insistă că niciun salariu nu scade efectiv. Pentru cei al căror venit din noua grilă e mai mic decât cel din noiembrie 2026, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”.
Mecanismul nu rezolvă problema, doar o amână. Angajatul păstrează suma actuală, dar diferența tranzitorie se topește pe măsură ce salariul din grilă crește. Practic, viitoarele majorări nu ajung în buzunarul angajatului — se duc pe absorbirea acestei compensații.
Rezultatul: în timp ce demnitarii au o scară de creștere clară până în 2031, mulți medici, profesori, grefieri sau funcționari pot rămâne ani la rând cu salariul nominal blocat. Cu inflația de acum, asta înseamnă bani mai puțini în termeni reali, an de an. La baza piramidei, un muncitor necalificat ia 5.125-5.412 lei, o infirmieră 5.699 de lei, un soldat 4.797 de lei — sume ținute pe loc doar prin mecanismul compensatoriu, fără câștig real.
Procesul deschis de SANITAS și decizia Curții de Apel București din 21 iulie pun acum sub semnul întrebării întregul calendar. Hotărârea poate fi atacată cu recurs, iar până la un verdict definitiv, proiectul rămâne blocat pe traseul legislativ.
