Lagarde: Europa riscă să rămână captivă în AI-ul american

Europa cumpără inteligență artificială, dar nu o produce. Iar asta, avertizează șefa Băncii Centrale Europene, poate deveni o problemă de securitate economică, nu una de competitivitate. Christine Lagarde a transmis luni că Uniunea trebuie să devină ea însăși producător de tehnologie AI, ca să-și păstreze autonomia și să obțină acele câștiguri de eficiență fără de care stilul de viață european nu mai poate fi susținut.

Problema pe care o descrie nu ține de bani. Companiile europene chiar investesc în AI. Doar că importă aproape tot, în special din Statele Unite. Dependența devine astfel un punct de fractură: dacă accesul la tehnologie ar fi întrerupt la un moment dat, efectul nu s-ar opri la departamentele IT, ci s-ar propaga în toată economia.

Lagarde a mers pe concret. În câțiva ani, spune ea, inteligența artificială va verifica mărfurile la frontieră, va stabili ce declarații fiscale intră la control, va coordona circulația trenurilor și va monitoriza pacienții din spitale. Vamă, fisc, transport feroviar, sănătate. Nu aplicații de divertisment, ci infrastructura pe care statele o consideră critică.

De aici și miza pe care o ridică președinta BCE: cine deține stratul tehnologic pe care se sprijină aceste funcții deține, practic, o pârghie asupra lor. Iar Europa, în forma actuală, nu-l deține.

Cum te afectează

România se află exact în categoria descrisă: utilizator, nu producător. Digitalizarea ANAF, gestionarea traficului feroviar sau sistemele din spitale se construiesc pe tehnologie străină. Orice blocaj al accesului la ea, comercial ori politic, ajunge direct în servicii publice de care depinde cetățeanul. Nu rămâne o dispută între mari puteri.

Analiza BestNews

Avertismentul vine de la banca centrală, nu de la un minister al digitalizării, și tocmai asta îi dă greutate. BCE tratează dependența tehnologică drept risc macroeconomic, alături de energie și lanțuri de aprovizionare. Câștigă, deocamdată, furnizorii americani, care își consolidează poziția în timp ce Bruxellesul dezbate. Poziția redacției: pentru un stat ca România, întrebarea practică nu e dacă Europa își va construi propriul AI, ci cine plătește factura dependenței până atunci, iar răspunsul se vede în bugetele publice.