Americanii votează azi, iar Trump riscă să rămână fără Congres

S-au deschis urnele în Statele Unite. Alegerile de la jumătatea mandatului reînnoiesc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și o treime din Senat, iar miza se formulează simplu: câtă putere îi mai rămâne lui Donald Trump până la finalul mandatului. Decid aproximativ 210 milioane de alegători înscriși.

Sondajele nu sună bine pentru republicani. Creșterea costului vieții, inclusiv prin efectele economice ale războiului împotriva Iranului, plus scăderea popularității președintelui, ar putea costa partidul controlul oricum fragil asupra Camerei Reprezentanților. Potrivit relatărilor din presă, nici Senatul nu e în siguranță.

Istoria e nemiloasă cu partidul de la putere la midterms. Ultima oară când republicanii au reușit contrariul a fost în 2002, când George W. Bush a devenit primul președinte din 1934 al cărui partid a păstrat majoritatea în Congres și a mai câștigat și mandate noi. Contextul conta enorm: scrutinul din 5 noiembrie 2002 a venit la numai 14 luni după atacurile de la 11 septembrie 2001, iar americanii, marcați de prăbușirea Turnurilor Gemene, au pariat pe capacitatea administrației republicane de a gestiona războiul.

Acum nu mai e vorba de securitate, ci de prețuri. Iar asta schimbă complet calculul.

Cifrele-cheie

• 435 de mandate în Camera Reprezentanților, toate reînnoite
• o treime din Senat, suficient cât să răstoarne echilibrul
• 210 milioane de alegători înscriși
• 2002, ultimul an în care republicanii au păstrat ambele camere la midterms

Analiza BestNews

Un Congres pierdut înseamnă un președinte american care guvernează din decrete și veto-uri, cu agenda legislativă blocată. Pentru Europa și pentru România, asta contează mai mult decât pare: bugetele de apărare, ajutorul extern și politica comercială trec toate prin Capitol Hill. Trump a mizat pe forța economiei, iar alegătorii par să răspundă tocmai la factura de la final de lună. Poziția redacției: dacă democrații iau Camera, administrația de la Washington devine un partener mai lent și mai imprevizibil pentru aliații europeni, iar cititorul român ar face bine să urmărească Senatul, acolo unde se decid sprijinul militar și banii.