Doar 1 din 20 cercetători debutanți prinde fonduri UE

Numărul cererilor pentru granturile europene destinate cercetătorilor aflați la început de carieră a explodat în acest an. Cererea de propuneri s-a încheiat pe 14 octombrie, iar cifrele arată o creștere de 60,4% față de ediția precedentă, cel mai mare salt înregistrat până acum la acest tip de finanțare.

Consecința directă: șansele de reușită s-au prăbușit. Dacă tendința se menține, doar unul din 20 de cercetători debutanți ar putea obține finanțare, un raport mult sub ce se întâmpla acum câțiva ani, când concurența era considerabil mai mică.

O creștere care nu dă semne de oprire

E al treilea an la rând în care numărul candidaturilor urcă. La precedentele două runde, majorările au fost de 22% și 13%. Anul acesta, saltul de 60,4% depășește cu mult orice precedent și arată că tot mai mulți cercetători tineri își caută finanțare prin programele europene, pe fondul unei competiții tot mai dure pentru resurse la nivel național.

Interesul nu se oprește la granturile pentru debutanți. Se vede și la finanțările dedicate cercetătorilor consacrați, acolo unde numărul propunerilor a urcat cu 37% între 2024 și 2026, de la 2.534 de candidaturi la un nivel semnificativ mai ridicat.

Ce înseamnă asta pentru cercetătorii români

Cu un buget care nu crește în același ritm cu numărul de cereri, competiția se acutizează an de an. Pentru cercetătorii tineri, inclusiv cei din România care depun proiecte la aceste apeluri, miza e tot mai mare: un proiect respins nu înseamnă doar lipsă de fonduri, ci adesea și întârzieri în carieră, într-un domeniu unde finanțarea externă face diferența dintre a continua cercetarea și a renunța.

Rămâne de văzut dacă instituțiile europene vor suplimenta bugetele alocate acestor programe sau dacă rata de succes, deja la un nivel îngrijorător, va continua să scadă în apelurile viitoare.