Doicești: întârziere de 20 de luni și costuri umflate cu 3,8 miliarde de dolari
Raportul Corpului de control arată că proiectul reactoarelor modulare de la Doicești a ajuns la 6,5 miliarde de dolari și are 20 de luni întârziere.
Proiectul-vedetă al energiei nucleare românești a ajuns la 6,5 miliarde de dolari, cu 3,8 miliarde mai mult decât se aprobase inițial. Iar prima cărămidă nu e pusă.
Corpul de control al premierului Ilie Bolojan a încheiat verificările la Nuclearelectrica și a publicat luni o sinteză a raportului privind reactoarele modulare mici de la Doicești. Potrivit documentelor prezentate de Digi24, concluzia care sare în ochi e formulată dur: Nuclearelectrica a fost scoasă de sub protecția legii.
Întârzierea? Douăzeci de luni. Cifra apare atât la Mediafax, care vorbește despre creșteri de costuri față de proiectul aprobat de acționari, cât și la Adevărul, care adaugă în lista de nereguli alegerea terenului și modul în care compania de stat s-a asociat cu partenerul privat.
Structura afacerii explică o parte din tensiune. Nuclearelectrica, unde Ministerul Energiei ține 82,49% din acțiuni, deține jumătate din RoPower Nuclear S.A., firma de proiect de la Doicești. Cealaltă jumătate aparține Nova Power&Gas, companie privată din grupul E-INFRA al clujenilor. Exact aici, în relația cu partenerii de proiect, controlorii premierului au găsit nod în papură.
Deocamdată vorbim despre o sinteză, nu despre sancțiuni.
Cifrele-cheie
- 6,5 miliarde de dolari — costul estimat al proiectului în prezent
- 3,8 miliarde de dolari — creșterea față de varianta aprobată inițial de acționari
- 20 de luni — întârzierea acumulată până acum
- 82,49% — pachetul statului, prin Ministerul Energiei, la Nuclearelectrica
Concluzii
- Costul proiectului aproape s-a triplat față de aprobarea acționarilor.
- Raportul reclamă alegerea terenului și asocierea cu partenerul privat.
- Controlorii premierului spun că Nuclearelectrica a rămas fără protecția legii.
Cum te afectează
Banii sunt, în cea mai mare parte, tot ai contribuabilului: statul controlează 82,49% din Nuclearelectrica, iar diferența de 3,8 miliarde de dolari se va regăsi în final în costul energiei și în bilanțul unei companii de stat. Cele 20 de luni de întârziere înseamnă și amânarea capacității de producție care ar fi trebuit să țină prețul la energie sub control.
