Deficitul scade cu 31%, dar dobânzile ne costă 42 de miliarde

Statul a cheltuit în primele opt luni din 2026 cu 59,42 miliarde de lei mai mult decât a încasat. Sună urât, dar e cu 26,94 miliarde mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, când gaura ajunsese la 86,36 miliarde. O scădere de 31% în termeni nominali, potrivit datelor publicate sâmbătă de Ministerul Finanțelor.

Raportat la economie, deficitul a coborât de la 4,51% din PIB la 2,89% din PIB. Explicația e simplă: veniturile au urcat mai repede decât cheltuielile. Bugetul general consolidat a încasat 468,10 miliarde de lei, cu 11,4% mai mult, în timp ce cheltuielile au ajuns la 527,53 miliarde, în creștere cu doar 4,2%. Încasările din TVA au adăugat peste 20 de miliarde de lei.

Partea mai puțin veselă stă tot în tabelul cheltuielilor. Dobânzile plătite de stat au trecut de 42 de miliarde de lei în opt luni, cu aproape 27% mai mult decât în 2025. Finanțarea datoriei publice s-a scumpit, iar banii aceia nu construiesc nimic: se duc înapoi la creditori. Ministrul Finanțelor a insistat pe prudență, spunând că abordarea trebuie păstrată pe linia de până acum.

Cifrele-cheie

• 59,42 miliarde de lei: deficitul bugetar pe ianuarie-august 2026, față de 86,36 miliarde în 2025
• 2,89% din PIB, în scădere de la 4,51% din PIB în perioada similară a anului trecut
• 468,10 miliarde de lei venituri (+11,4%) și 527,53 miliarde de lei cheltuieli (+4,2%)
• peste 42 de miliarde de lei plătiți pe dobânzi, cu circa 27% mai mult decât anul trecut

Cum te afectează

Cele peste 20 de miliarde de lei în plus la TVA nu vin din aer. Vin din buzunarele celor care cumpără, adică ale tuturor. Corecția deficitului a fost plătită în bună măsură de consumator, prin taxe, nu prin tăieri de cheltuieli: și acestea au crescut, doar că într-un ritm de trei ori mai mic decât veniturile.

Analiza BestNews

O ajustare de 26,94 miliarde de lei în opt luni e un rezultat pe care puține execuții bugetare recente îl pot arăta. Dar se sprijină pe venituri, nu pe disciplina cheltuielilor. Iar factura dobânzilor, plus aproape 27%, mănâncă exact din spațiul câștigat: fiecare leu în plus dat creditorilor e un leu care nu ajunge la spitale, școli sau drumuri. Câștigă credibilitatea României în fața piețelor și a agențiilor de rating. Pierde contribuabilul, care a finanțat corecția prin TVA și vede o parte din efort înghițită de costul datoriei. Următorul raport merită urmărit: dacă dobânzile continuă să urce în ritmul acesta, scăderea deficitului rămâne o victorie pe hârtie.