Cernavodă oprește un reactor din cauza secetei. Dunărea, la 1.630 m³/s

Nuclearelectrica oprește marți Unitatea 1 de la Cernavodă: Dunărea a coborât la 1.630 mc/s, minim istoric.
România pierde marți dimineață o felie serioasă din energia sa nucleară, iar vinovatul nu e o avarie, ci seceta. Nuclearelectrica oprește controlat Unitatea 1 de la Cernavodă și o deconectează de la Sistemul Energetic Național, potrivit datelor oficiale ale companiei. Motivul e sec: Dunărea a coborât la un nivel fără precedent. Fluviul care răcește reactorul nu mai are apă destulă.
Decizia a venit luni seara. Iar mizele o depășesc mult pe cea a unei simple opriri tehnice.
Cum s-a ajuns aici
Centrala funcționează cu apă din Dunăre — trei pompe trimit fluviul prin circuitul de răcire al reactoarelor. Când debitul scade sub un anumit prag, echipamentele ajung la limita de exploatare. Exact asta se întâmplă acum. Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a explicat că, având în vedere scăderea debitului Dunării la aproximativ 1.630 mc/s, s-a luat decizia opririi controlate a Unității 1 începând de marți, ora 11:00.
Nu e capriciu de manager. E frică de o avarie. Măsura protejează echipamentele celor trei pompe de răcire, iar o defecțiune la una dintre ele ar cere reparații de câteva luni, care ar putea ajunge până la un an. Mai bine oprit o săptămână decât scos din joc un an. Prognoza care a declanșat totul vine de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, iar Nuclearelectrica precizează că oprirea survine ca urmare a celor mai recente prognoze emise de INHGA.
Ce se poate întâmpla mai departe
Aici e partea care te privește direct. Nu doar Unitatea 1 e în pericol. Compania a recunoscut deschis că experții centralei pot lua decizia de a opri o unitate sau chiar ambele, dacă situația actuală nu se modifică. Ar fi o premieră — cele două reactoare oprite simultan.
Cele două unități produc împreună circa 20% din necesarul de energie electrică al României, fiecare cu o putere de 706 MW, Unitatea 1 fiind pusă în funcțiune în 1996, iar Unitatea 2 în 2007. Scoate una din calcul și dispare o parte importantă din producția internă. Scoate-le pe amândouă și golul trebuie umplut din import.
Statul a intrat deja în alertă. Luni seara premierul, ministru interimar al Energiei, a participat la Comandamentul Energetic convocat de urgență la sediul Dispecerului Energetic Național, pentru evaluarea situației Sistemului Energetic Național în contextul debitului redus al Dunării.
Perspectiva
Vestea bună e că securitatea nucleară nu e în discuție. Nuclearelectrica insistă că menținerea Unității 1 în stare oprită sigură nu are impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului. Vestea proastă e că un fluviu la minim istoric în plină vară nu se reface peste noapte. Și dacă seceta ține, urmează reactorul 2.
Cifrele-cheie
- 1.630 mc/s — debitul la care a coborât Dunărea, valoare fără precedent care a forțat oprirea reactorului.
- 706 MW — puterea fiecăreia dintre cele două unități, care acoperă împreună circa 20% din necesarul de energie al țării.
- Ora 11:00, 28 iulie 2026 — momentul opririi controlate a Unității 1.
- Până la un an — durata reparațiilor în cazul unei avarii la pompele de răcire, scenariul evitat prin oprire.
Ce înseamnă pentru tine
Ministerul Energiei dă asigurări că nu sunt riscuri pentru consum, așa că deocamdată nu te aștepta la pene de curent. Presiunea reală e pe preț: cu 20% din producția internă amenințată, România acoperă golul din import, iar energia scumpă ajunge mai devreme sau mai târziu în factură. Dacă ai contract cu preț variabil, urmărește ofertele din perioada următoare și evită schimbările pripite de furnizor până se limpezește piața. Iar dacă seceta continuă și pică și reactorul 2, ține ochii pe anunțurile Dispecerului Energetic.



Comentariile apar după verificarea redacției. Cerem doar un nume afișat, fără email. Prin trimitere accepți regulile comentariilor.