CCR blochează publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor. Cine rămâne fără acces la informații și de ce

Curtea Constituțională a decis luni, cu un vot de 5 la 3, că demnitarii nu mai sunt obligați să-și facă publice declarațiile de avere. Judecătorii au declarat neconstituțional articolul din Legea integrității care obliga Agenția Națională de Integritate să publice aceste documente pe site-ul propriu.

De acum, declarațiile de avere și interese ale primarilor, președinților de consilii județene, șefilor de instituții și șefilor de servicii secrete rămân închise ochilor publicului. Doar personalul ANI mai are acces la ele. Presa, societatea civilă și cetățenii de rând ies din ecuație.

Motivarea Curții și votul judecătorilor

Potrivit unui comunicat al CCR, articolul contestat ar fi încălcat o decizie anterioară a aceleiași instanțe — decizia nr. 297 din 2025. Pe acest temei juridic s-a construit majoritatea.

Au votat pentru neconstituționalitate judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină și Csaba Asztalos. Împotrivă s-au poziționat Simina Tănăsescu, Dragoș Dacian și Laura Iuliana Scântei, potrivit informațiilor publicate de G4Media.

Legea nu se oprește aici. E jalon PNRR, cu 770 de milioane de euro puși pe masă, și merge acum la promulgare, pe biroul președintelui Nicușor Dan. Acesta o poate retrimite Parlamentului pentru rediscutare, dar la CCR nu mai are ce ataca — a depus deja o sesizare, iar aceasta a fost tranșată prin decizia de luni.

Ce a scos la lumină transparența, până acum

Declarațiile de avere publice nu au fost niciodată un simplu formular birocratic. Au fost, de multe ori, punctul de la care au început anchete uriașe.

În 2005, presa de investigație a descoperit în declarația fostului premier Adrian Năstase aproximativ un milion de dolari depuși în conturile soției sale, Dana Năstase. Explicația oficială: o moștenire de la o mătușă de 91 de ani, Tamara Cernasov. Jurnaliștii au găsit-o pe mătușă locuind modest, într-o garsonieră din București — departe de suma vehiculată. Așa s-a născut dosarul „Mătușa Tamara”.

Liviu Dragnea a declarat, ca președinte al CJ Teleorman și deputat, doar bunuri modeste și câteva terenuri. În realitate, prin foști colegi de facultate precum Petre Pitiș sau Marian Fișcuci, controla domenii uriașe la Alexandria, o vilă în Brazilia și activele firmei Tel Drum. Scandalurile Belina, Valiza și Tel Drum au ieșit la iveală tocmai din comparația dintre declarația de avere și realitatea din teren.

Darius Vâlcov ținea banii din șpăgi și comisioane pentru contracte publice sub formă de tablouri — sute de tablouri, ascunse în pereți falși și cimitire. Rețeaua de firme de contabilitate și consultanță, plus o galerie de artă, funcționau prin oameni de încredere: fostul șofer, prieteni din copilărie. Nimic din toate astea nu apărea în declarația sa de avere.

Radu Mazăre declara o barcă cu pânze, un aparat de fotografiat și conturi modeste. În paralel, apărea în reviste practicând sporturi extreme prin țări exotice și conducea mașini de epocă. Anchetele de presă au arătat că cea mai mare parte a averii lui — complexul turistic din Madagascar, conturi în Israel și Elveția — trecea prin fratele său, prin interpuși din primărie și prin firme off-shore legate de concesionarea terenurilor de pe litoral, la Mamaia și în Portul Tomis.

Ce urmează

Toate aceste dosare au avut la bază un singur lucru: acces public la declarațiile de avere. De acum, acel acces nu mai există pentru cetățeni și jurnaliști.

Decizia CCR este definitivă și obligatorie. Singura variantă rămasă pe masă e promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan sau retrimiterea ei către Parlament pentru o nouă discuție — fără să mai poată ajunge, de această dată, înapoi la Curtea Constituțională.