Aprilie, luna în care Bulgaria a scos 28 de milioane de euro din curentul nostru

România a plătit Bulgariei 33 de milioane de euro pentru energie într-o singură lună și a încasat înapoi doar 5. Diferența - 28 de milioane - a rămas la vecinii de la sud, într-un joc al prețurilor pe care fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, l-a numit „simplu și dureros”. Nu e o eroare de calcul. E felul în care funcționează piața atunci când tu produci, iar altcineva știe când să cumpere.

Mecanismul, așa cum l-a descris Burduja luni pe rețelele sociale, e cât se poate de banal. La prânz soarele arde, panourile fotovoltaice dau producție maximă, consumul e mic. Surplusul pleacă spre Bulgaria pe nimic. Seara se întoarce roata: oamenii vin de la muncă, pornesc aparatele, producția solară se stinge - iar curentul se cumpără înapoi de șapte ori mai scump.

De unde vine diferența de șapte ori

Cifrele arată exact unde se rupe socoteala. Potrivit datelor prezentate public, în aprilie 2026 România a exportat la prânz energie la prețuri medii de aproximativ 50 de euro pe MWh. Seara, la vârf de consum, a fost nevoită să importe la prețuri care au atins 250 de euro pe MWh. Vinzi la 50, cumperi la 250. Restul e aritmetică.

Burduja pune degetul pe cauză într-o singură frază: Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare, iar România încă are prea puține. Vecinii încarcă bateriile ziua, când e ieftin, și le descarcă seara, când prețul urcă. Noi n-avem cu ce.

Cine a rămas în urmă și de ce doare

Ironia e că, în urmă cu câțiva ani, România pornea favorită. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a punctat într-o analiză că aveam mai mult solar, mai mult eolian, o piață mai mare - păream viitorul hub energetic al Europei de Sud-Est. Astăzi verdictul lui e sec: România produce, Bulgaria câștigă. Nu mai contează cine produce energie, ci cine controlează flexibilitatea. Adică cine are baterii.

Iar factura o simte omul din bloc. Eurostat a arătat că, în a doua jumătate a lui 2025, România a avut cea mai mare creștere anuală de preț la curentul pentru gospodării din toată Uniunea - 58,6%, potrivit datelor oficiale, care preia și acuzațiile deputatului USR Claudiu Năsui. El susține că salvarea vine tot de la oameni: la finalul lui aprilie 2026 România avea 332.684 de prosumatori, cu o putere instalată de 3.789 MW. Practic, ce fac bulgarii la scară națională ar putea face românii cu bateriile din curte - dacă statul i-ar lăsa, nu i-ar sabota.

Ce urmează

Proiectele de baterii finanțate prin PNRR ar trebui să acopere golul, însă până se pun în funcțiune diferența de preț rămâne o taxă tăcută pe fiecare factură. Întrebarea nu mai e dacă producem destul. E dacă apucăm să stocăm înainte ca vecinii să ne mai facă o lună ca aprilie.

Cifrele-cheie

• 33 de milioane de euro plătite Bulgariei pentru importuri, doar în aprilie 2026, față de doar 5 milioane încasate din exporturi - o gaură de 28 de milioane într-o singură lună.
• 50 euro/MWh prețul mediu la care România a vândut la prânz, față de 250 euro/MWh plătiți seara la import - de aici vine multiplicarea de șapte ori.
• 58,6% creșterea anuală a prețului energiei pentru gospodării în a doua jumătate a lui 2025, cea mai mare din UE, potrivit Eurostat.
• 332.684 de prosumatori, cu 3.789 MW putere instalată, la sfârșitul lunii aprilie 2026 - rezerva de flexibilitate pe care România o are deja, dar n-o folosește.

Ce înseamnă pentru tine

Diferența de preț dintre ziua și seara nu dispare de la sine - se rostogolește în factura ta lunară, mai ales seara, la vârf de consum. Dacă ai panouri fotovoltaice, o baterie de stocare îți permite exact strategia bulgarilor: acumulezi energia ieftină de la prânz și o folosești seara, în loc s-o dai pe nimic în rețea. Verifică ce scheme de sprijin pentru stocare sunt deschise prin programele naționale înainte de a investi. Și mută, unde poți, consumul mare - mașină de spălat, încărcarea mașinii electrice - spre orele de prânz, când curentul e cel mai ieftin.