AI intră în spitalele din România: genetica dictează tratamentul

Spitalele din România încep să folosească inteligența artificială pentru a analiza profilul genetic al pacienților și pentru a recomanda tratamente personalizate. Proiectul se leagă de inițiativa BioMedLake, dezvoltată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, cu o finanțare de 99.676.414 lei din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Ideea nu e să înlocuiască medicul. E să-i dea unelte mai rapide și mai precise, spun cei implicați în proiect.

Ce poate face noua tehnologie

Sistemul analizează nu doar profilul genetic al pacientului, ci și al microorganismelor care provoacă infecții. Conferențiar doctor Beatrice Mahler, de la Institutul Marius Nasta din București, a explicat că această dublă perspectivă schimbă radical modul în care se stabilesc tratamentele.

În loc să se bazeze pe medii statistice calculate din studii cu mii de pacienți, medicii ar putea prescrie "molecula potrivită, în doza optimă, încă din prima zi", a punctat Mahler. Pentru afecțiuni cronice precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare, analiza genetică ar putea depăși ghidurile clinice actuale, croite pe profilul mediu al populației, nu pe cel al fiecărui pacient.

Medicul Mihail Pautov a explicat mecanismul printr-o comparație simplă. Oamenii sunt identici genetic în proporție de 99%. Acel 1% diferă însă de la o persoană la alta și influențează totul, de la răspunsul la medicamente până la nevoia de somn.

Exemplul dat de Pautov e concret: o doză standard de 500 de miligrame de paracetamol poate fi ineficientă pentru cineva care metabolizează rapid substanța — acea persoană ar avea nevoie de 700 de miligrame. Pentru altcineva, cu metabolism lent, aceeași doză de 500 de miligrame ar putea deveni toxică pentru ficat.

De unde vin datele și cine le protejează

Proiectul ROGEN, dezvoltat tot de UMF, își propune să adune peste 10.000 de genoame în prima fază. Volumul de informații generat depășește capacitatea oricărei echipe umane de cercetători — aici intervine inteligența artificială, prin platforma BioMedLake, capabilă să proceseze și să interpreteze aceste seturi masive de date.

Infrastructura va colecta, stoca și procesa informații de la cel puțin 30 de unități medicale partenere. Rectorul UMF „Carol Davila”, Viorel Jinga, a descris proiectul ca fiind mai mult decât o simplă platformă digitală — o etapă nouă de colaborare între universități, spitale, institute de cercetare și autorități publice.

Securitatea datelor genetice va fi asigurată de STS. Motivul e clar: aceste informații dezvăluie, potrivit lui Pautov, "secretele biologice" ale fiecărei persoane. O breșă ar putea duce la discriminări — de pildă, un angajator care refuză să recruteze pe cineva cu risc genetic crescut de accident vascular cerebral.

Riscurile: halucinații, bias și atacuri cibernetice

Mahler a fost directă în privința pericolelor. A menționat vulnerabilitățile legate de securitatea datelor genetice, riscul unor erori de algoritm — așa-numitele "halucinații" sau bias-uri ale AI, dacă datele de antrenare nu sunt corecte — și posibilitatea unor atacuri cibernetice în contextul războiului informațional actual.

Pautov a insistat că medicii nu vor accepta orbește recomandările sistemului. Inteligența artificială poate greși, spune el, chiar și într-un caz din zece. De aceea, orice sugestie trebuie primită cu scepticism și verificată, nu urmată automat.

"Medicul este cel care are întotdeauna ultimul cuvânt și care își asumă întreaga responsabilitate pentru deciziile luate", a subliniat Pautov. Practic, AI-ul funcționează ca un asistent căruia i se pun întrebări suplimentare, i se cere explicații și i se testează raționamentul logic — nu ca o autoritate care înlocuiește judecata clinică.

Mahler a confirmat aceeași poziție: tehnologia nu poate înlocui algoritmul uman și nici responsabilitatea medicului. Rămân instrumente în mâna specialistului, nu decidenți.

Pautov a oferit și un exemplu din propria activitate de cercetare — un program creat pentru teza sa de doctorat, care analizează tomografii ale pacienților cu cancer de pancreas și detectează detalii invizibile ochiului uman. Exact acest tip de capacitate, spune el, justifică investiția în proiecte precum BioMedLake, dar cere și garanții solide că datele rămân protejate de instituții fără interes comercial.