Ziua Franței: povestea prieteniei care a ajutat România să existe
De la Unirea din 1859 la militarii NATO de la Cincu: povestea prieteniei istorice franco-române.
Franța și România marchează pe 14 iulie una dintre cele mai vechi și solide relații diplomatice ale statului român modern. Ziua Națională a Franței amintește de căderea Bastiliei din 1789 și de Sărbătoarea Federației din 1790, declarată oficial sărbătoare națională în 1880. În 2026, un detașament al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” participă la parada militară de pe Champs-Élysées, la Paris, revenind la ceremonie după prezența din 2022.
Sprijinul Franței pentru statul român modern
Relația franco-română s-a format în secolul al XIX-lea, când Franța era principala sursă de inspirație politică și culturală pentru elitele românești. Tineri din Principatele Române studiau la Paris și reveneau acasă cu ideile Revoluției Franceze și cu modele occidentale de administrație.
Momentul decisiv a venit sub domnia lui Napoleon al III-lea, care a susținut proiectul unirii Moldovei cu Țara Românească, realizată în 1859 prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în ambele principate. Diplomația franceză recunoaște că simpatia de care Franța se bucură astăzi în România își are originile în acel sprijin politic. Unirea a fost, în esență, rezultatul acțiunii politice românești, dar susținerea Parisului a contat decisiv într-o Europă suspicioasă față de apariția unui nou stat la Dunăre.
Misiunea Berthelot și frăția de arme din Primul Război Mondial
Prietenia a fost pusă la încercare în 1916, după înfrângerile militare și ocuparea Bucureștiului, când autoritățile române s-au retras în Moldova. În acel moment critic, Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot a ajuns în România cu aproximativ 430 de ofițeri și 1.150 de soldați, alături de aviatori, medici și personal tehnic.
Francezii au contribuit la refacerea, instruirea și înzestrarea armatei române, pregătind operațiunile din vara lui 1917. Implicarea Misiunii Berthelot a avut un rol important în victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, care au împiedicat scoaterea completă a României din război. Peste 400 de militari francezi au murit pe teritoriul românesc până în 1919, o parte fiind înmormântați în parcela eroilor francezi din Cimitirul Militar Bellu.
De la Charles de Gaulle la parteneriatul strategic
Relațiile au continuat și în perioada comunistă, iar vizita generalului Charles de Gaulle la București, în mai 1968, a rămas un moment simbolic, într-un context în care România încerca o politică externă mai independentă față de Moscova.
După 1989, Franța a susținut aderarea României la NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Cele două state au ridicat relația la nivel de Parteneriat Strategic în februarie 2008, cu o foaie de parcurs actualizată ultima dată în octombrie 2020.
Militarii francezi de la Cincu, aliați NATO pe Flancul Estic
La mai bine de un secol după Misiunea Berthelot, militarii francezi sunt din nou prezenți în România, această dată ca aliați NATO. Franța este națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO desfășurat la Cincu, în județul Brașov, structură menită să întărească apărarea pe Flancul Estic al Alianței, în contextul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.
Cooperarea militară include și proiecte industriale: parteneriatul dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav, achiziția comună de sisteme antiaeriene portabile MISTRAL și programe pentru elicoptere multirol și radare.
Franța, al treilea investitor străin în România
Legătura dintre cele două țări nu se limitează la politică și armată. Potrivit datelor publicate de Ministerul francez de Externe în martie 2026, Franța este al treilea mare investitor străin în România, cu un stoc al investițiilor directe estimat la 8,3 miliarde de euro.
În economia românească funcționează peste 4.000 de companii cu capital majoritar francez, care asigură direct peste 125.000 de locuri de muncă. Dacia-Renault rămâne unul dintre simbolurile industriei românești, iar grupuri franceze sunt prezente în energie, telecomunicații, industria auto, aeronautică, materiale de construcții și comerț.
Influența culturală franceză s-a extins în România încă din secolul al XVIII-lea. Franța i-a primit pe unii dintre cei mai importanți artiști și intelectuali români, precum Constantin Brâncuși, Emil Cioran, Eugen Ionescu, George Enescu, Mircea Eliade și Anna de Noailles. România este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei din 1993, iar aproximativ trei sferturi dintre elevii români studiază franceza ca primă sau a doua limbă străină. În Franța învață circa 4.300 de studenți români, în timp ce aproximativ 2.000 de francezi studiază în România, majoritatea la facultățile de medicină.
Relația franco-română continuă să se dezvolte pe mai multe planuri simultan: militar, prin prezența trupelor franceze la Cincu, economic, prin investițiile constante ale companiilor franceze, și cultural, prin schimburile educaționale dintre cele două țări. Parteneriatul strategic semnat în 2008 și actualizat în 2020 rămâne cadrul oficial care va ghida colaborarea bilaterală în anii următori.
