Trump, dat în judecată pentru sancțiunile impuse Curții de la Haga. Cine sunt cele patru organizații care îl acuză de abuz ilegal de putere

Patru organizații americane pentru apărarea drepturilor omului au deschis marți, 11 august, un proces împotriva administrației lui Donald Trump, pe motiv că sancțiunile impuse Curții Penale Internaționale ar fi, în esența lor, un abuz ilegal de putere. Ținta acțiunii: măsurile prin care președintele american a lovit în instanța de la Haga, cea care judecă persoane acuzate de cele mai grave infracțiuni internaționale.

Potrivit relatărilor apărute public, care citează The Washington Post, reclamanții sunt American Friends Service Committee, Center for Constitutional Rights și Human Rights Watch. Argumentul lor merge dincolo de dreptul internațional: susțin că sancțiunile sunt ilegale și că afectează drepturi garantate de Constituția Statelor Unite.

Plângerea reține o formulare care nu lasă loc de interpretări diplomatice: „Sancțiunile asupra CPI sunt un abuz ilegal de putere".

Partea care privește victimele arată că organizațiile spun că măsurile lovesc direct în capacitatea victimelor crimelor de război de a obține dreptate. Iar sancțiunile sunt descrise drept „un atac frontal împotriva statului de drept".

Așadar, un președinte american este chemat în fața propriilor tribunale pentru o decizie de politică externă. Nu de guverne străine. De ONG-uri din propria țară.

Cifrele-cheie

• 4 organizații pentru drepturile omului au inițiat acțiunea în justiție
• 11 august, ziua de marți în care a fost sesizată justiția americană

Concluzii

• Sancțiunile lui Trump împotriva CPI ajung în fața justiției americane.
• Reclamanții invocă atât ilegalitatea măsurilor, cât și Constituția SUA.
• Victimele crimelor de război sunt prezentate ca principalele afectate.

Cum te afectează

Pentru cititorul din România miza nu e în buzunar, ci în precedent: CPI e instanța la care ajung dosarele de crime de război, inclusiv cele din vecinătatea noastră imediată, din Ucraina. Dacă activitatea Curții e blocată de sancțiuni americane, ancheta privind faptele comise la câteva sute de kilometri de graniță pierde din instrumente.

Analiza BestNews

Procesul acesta nu se joacă pe terenul dreptului internațional, unde Washingtonul are argumentul suveranității la îndemână, ci pe teren american, cu Constituția SUA drept armă. E o alegere tactică inteligentă: reclamanții nu îi cer lui Trump să respecte Haga, îi cer să respecte legea de acasă. Cine pierde imediat, dacă sancțiunile rămân în vigoare, sunt victimele care își construiau dosarele la CPI, iar Curtea rămâne cu un handicap operațional greu de compensat. Urmăriți în zilele următoare reacția administrației și, mai ales, dacă instanța americană acceptă să judece fondul cauzei sau se retrage invocând prerogativele prezidențiale în politica externă. Acolo se decide totul.