Un tânăr din cinci nu are job și nici școală în România

Aproape unul din cinci români cu vârste între 15 și 29 de ani nu avea, în 2025, nici loc de muncă și nici o formă de educație sau pregătire profesională. E cea mai mare pondere din toată Uniunea Europeană, un clasament la care România nu vrea să fie prima.

În același timp, tot mai mulți tineri spun că preferă să își deschidă propria afacere decât să caute un angajator. Doar că, între vis și realitate, distanța se măsoară în bani, experiență și eșecuri pe care puțini sunt pregătiți să le înghită.

Cifra care pune România în fruntea unui clasament nedorit

Categoria NEET, adică tinerii care nici nu muncesc, nici nu învață, a ajuns la aproape 20% din populația de 15 până la 29 de ani. Media europeană e mult sub acest prag, iar România conduce detașat topul statelor membre la acest indicator.

Nu e o statistică abstractă. În spatele procentului stau sute de mii de tineri care nu apar nicăieri: nu au un loc de muncă înregistrat, nu urmează liceu, facultate sau vreun curs de calificare. Pur și simplu, lipsesc din sistem.

De ce visează la propria firmă în loc să caute angajare

În loc să bată la ușile angajatorilor, mulți dintre acești tineri văd antreprenoriatul ca soluție mai atractivă. Ideea unei afaceri proprii sună bine: program flexibil, șeful ești tu, banii intră direct în buzunarul tău.

Realitatea arată altfel.

„E ușor să zici «business», mai greu să și faci așa ceva”, spune unul dintre tinerii care s-au lovit de birocrație, lipsă de capital și piață greu de pătruns fără experiență anterioară.

Mulți dintre ei nu au trecut niciodată printr-un loc de muncă obișnuit înainte de a visa la statutul de antreprenor. Le lipsește exact ce ar oferi o primă angajare: contact cu clienți, negociere, gestionarea unui buget, disciplina unui program.

Ce înseamnă asta pentru piața muncii

Un tânăr care rămâne ani buni în afara pieței muncii și a educației pierde nu doar venituri, ci și rețeaua de contacte și abilitățile pe care le capeți doar lucrând efectiv. Cu cât perioada NEET se prelungește, cu atât devine mai greu să te reintegrezi, fie ca angajat, fie ca antreprenor.

Pentru economia românească, riscul e dublu: pe termen scurt, lipsesc forța de muncă și contribuțiile la buget; pe termen lung, se adâncește o rupere între generația tânără și piața reală. Fenomenul rămâne unul dintre indicatorii sociali cei mai îngrijorători pentru România, iar soluțiile discutate până acum, de la programe de ucenicie la stimulente pentru angajatori, nu au reușit să schimbe semnificativ tendința.