Senatul cere păstrarea votului în unanimitate la UE pe politică externă

Senatul României a adoptat o declarație prin care cere menținerea votului în unanimitate la nivelul Consiliului Uniunii Europene pentru deciziile de politică externă și de securitate. Inițiativa vine pe fondul discuțiilor tot mai aprinse de la Bruxelles despre trecerea la votul cu majoritate calificată în aceste domenii sensibile.

Miza e uriașă pentru România: unanimitatea îi oferă statului un drept de veto pe teme care țin de interese naționale directe, de la sancțiuni la politici de apărare comună. Renunțarea la acest mecanism ar însemna că țări mici sau mijlocii, inclusiv România, ar putea fi depășite la vot de blocurile mai mari din UE.

Ce prevede declarația senatorilor

Senatul a votat textul ca pe o poziție oficială a instituției, menită să transmită un semnal clar partenerilor europeni înaintea unor eventuale negocieri pe modificarea tratatelor. Documentul susține că deciziile de politică externă și securitate trebuie să rămână apanajul fiecărui stat membru, nu al unei majorități care ar putea trece peste opoziția unei țări.

Argumentul central al senatorilor e că politica externă atinge direct suveranitatea națională și nu poate fi tratată ca o chestiune administrativă obișnuită, unde majoritatea calificată funcționează fără probleme.

De ce a apărut acum discuția

Ideea trecerii la votul cu majoritate calificată circulă de câțiva ani la Bruxelles, mai ales după blocajele repetate provocate de vetoul unor state în dosare legate de sancțiuni sau de extinderea Uniunii. Unele capitale europene, printre care Germania și Franța, au susținut public o reformă în acest sens, argumentând că unanimitatea paralizează capacitatea UE de a reacționa rapid în crize.

Pe de altă parte, state din Europa Centrală și de Est, între care și România, văd în unanimitate o garanție împotriva deciziilor impuse de marile puteri europene, mai ales în subiecte cu impact direct asupra securității regionale.

Ce urmează

Declarația Senatului nu are forță juridică obligatorie la nivel european, dar fixează poziția oficială a României înaintea oricăror discuții formale despre revizuirea tratatelor UE. Rămâne de urmărit dacă Guvernul va prelua acest mesaj în negocierile europene și dacă alte state din regiune vor adopta poziții similare.