Satul săsesc golit de emigrare, repopulat de tineri veniți din München
Gherdeal, sat săsesc aproape pustiu, renaște prin tineri veniți din România, Germania și Anglia.
Gherdeal, o așezare săsească pierdută printre dealurile Transilvaniei, ajunsese aproape gol după ce ultimii sași au plecat spre Germania. Astăzi, casele lui vechi au din nou lumină la ferestre.
În ultimii ani, satul a atras familii de români, germani și englezi. Unii au venit pentru liniște. Alții s-au întors chiar pe urmele bunicilor, sași plecați cu decenii în urmă și reveniți acum la origini.
De ce aleg tinerii un sat aproape uitat
O tânără venită din München povestește ce a împins-o să schimbe orașul german cu un sat izolat din inima Transilvaniei. „Această viață era greu de realizat în Germania”, spune ea, referindu-se la ritmul altfel al zilelor de la Gherdeal — mai puțină grabă, mai mult spațiu, un raport diferit cu timpul și cu vecinii.
Nu e singura poveste de acest fel. Localnicii spun că fenomenul s-a accentuat constant, iar satul a trecut, în timp, de la riscul depopulării totale la statutul de destinație căutată de oameni care vor altceva decât viața de oraș.
Un sat construit din straturi de istorie
Gherdeal păstrează arhitectura specifică satelor săsești din Transilvania — case cu curți largi, ziduri groase și o structură a așezării gândită pentru comunități mici, strânse în jurul bisericii fortificate. După exodul sașilor, multe dintre aceste case au rămas ani la rând nelocuite.
Repopularea nu a însemnat doar mutarea unor familii noi. A însemnat și recuperarea unor gospodării vechi, readuse la o formă de viață apropiată de cea originală, dar adaptată nevoilor celor care le locuiesc acum.
Ce spune asta despre satele transilvănene în general
„Este un loc în care oamenii își doresc acum să rămână”, spun localnicii, descriind o schimbare de atitudine față de anii în care satul risca să dispară complet de pe hartă.
Cazul Gherdeal se adaugă unei tendințe observate și în alte așezări săsești din Transilvania, unde interesul tot mai mare pentru viața la țară, venit atât din partea românilor cât și a străinilor, readuce populație și activitate în comunități care păreau condamnate la dispariție. Rămâne de urmărit dacă acest val de nou-veniți va reuși să mențină satul viu pe termen lung sau dacă va rămâne un fenomen izolat.
