SAPE, firma statului care ține 600 de milioane de lei în depozite bancare

SAPE SA, companie de stat care ar fi trebuit să investească în energie, stă de un deceniu pe aproape 600 de milioane de lei în depozite bancare. Banii aduc dobânzi, dar nu produc niciun megawat nou. Compania a ajuns, practic, să funcționeze ca un fond privat de plasamente, nu ca investitorul strategic pentru care a fost înființată.

Suma a rămas blocată în conturi încă din 2017. În loc să finanțeze proiecte noi în energie, SAPE a preferat varianta sigură, fără riscuri, fără capital angajat în teren.

Bani puși deoparte în loc de investiții

Rolul declarat al SAPE era să dezvolte și să finanțeze proiecte energetice cu capital de stat. În realitate, compania a strâns sute de milioane de lei pe care le-a lăsat, an după an, în depozite bancare purtătoare de dobândă.

Acest model a transformat SAPE într-un fel de bancă mică a statului, cu portofoliu de dobânzi, nu de active energetice. Suma de aproape 600 de milioane de lei a rămas practic nemișcată timp de zece ani, perioadă în care sectorul energetic românesc a avut nevoie urgentă de investiții în capacități noi de producție și infrastructură.

Un parc eolian cumpărat de la un pasager al zborului din Mykonos

Pe lângă strategia de a ține banii în depozite, SAPE a făcut și investiții care s-au dovedit problematice. Compania a cumpărat un parc eolian considerat greu de administrat de la unul dintre pasagerii aflați la bordul avionului privat care s-a prăbușit lângă Mykonos.

Achiziția ridică întrebări despre criteriile folosite de conducerea companiei la selectarea proiectelor în care investește banii statului. Un parc eolian cu probleme de operare nu aduce randamentul pe care l-ar fi putut genera un plasament gândit strategic, în linie cu misiunea inițială a companiei.

Ce înseamnă asta pentru energia din România

Banii ținuți în depozite bancare, în loc să fie investiți în producție de energie, reprezintă o oportunitate pierdută într-o perioadă în care România are nevoie de capacități noi, de la eolian la gaze. Aproape 600 de milioane de lei puteau finanța proiecte concrete, cu impact direct asupra facturilor și securității energetice a țării.

Rămâne de urmărit dacă acționarul statului va cere o schimbare de strategie la SAPE sau dacă banii vor continua să stea în conturi, aducând dobânzi, dar niciun kilowatt în plus pentru sistemul energetic național.