România, unica țară UE fără lege pentru crypto de la 1 iulie

Doi milioane de români au bani în Bitcoin și alte monede digitale. Statul român nu are, în schimb, nicio lege prin care aceste platforme să poată fi autorizate legal. De la 1 iulie 2026, când Regulamentul european MiCA devine obligatoriu peste tot în Uniune, orice firmă care oferă servicii crypto va trebui să dețină o licență. România rămâne singura din cele 27 de state membre incapabilă să elibereze una.

Proiectul de lege există din decembrie 2024. L-au pregătit împreună Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Finanțelor și Banca Națională. A stat pe masă aproape un an, fără să treacă de Parlament.

Nicio instituție nu poate elibera licențe

Regulamentul MiCA — Markets in Crypto-Assets — a intrat în vigoare la 1 iulie în toate statele membre. Impune platformelor de tranzacționare, emitenților de criptomonede și furnizorilor de servicii digitale să obțină autorizații speciale înainte de a funcționa legal.

Problema e că, în România, nimeni nu are mandatul să le acorde. Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele ASF, a explicat că nicio autoritate română nu poate primi sau soluționa în acest moment cereri de autorizare pe baza regulamentului european. Motivul: instituțiile competente nu au fost desemnate oficial.

12 miliarde de euro, în așteptare

Interesul românilor pentru criptomonede n-a stat pe loc cât autoritățile au tergiversat. Estimările folosite chiar în discuțiile oficiale arată că aproximativ două milioane de români dețin Bitcoin sau alte active digitale. Investițiile lor cumulate trec de 12 miliarde de euro.

Gradul de adopție a ajuns la 15,5% din populație — unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Specialiștii estimează că procentul ar putea urca spre 30% până la finalul lui 2027. Mulți dintre acești investitori folosesc platforme înregistrate chiar în România, ceea ce îi lasă expuși direct la efectele blocajului legislativ.

Companiile pregătesc mutarea în alte țări

Fără posibilitatea de a obține licență acasă, mai mulți operatori analizează deja relocarea în state membre unde MiCA funcționează. Odată licențiate acolo, firmele pot continua să ofere servicii în România prin mecanismul „pașaportului european” — același folosit de bănci, asigurători sau firme de investiții.

Din piață vin informații că unele companii au pornit deja procedurile de mutare. Statele baltice sunt printre destinațiile cele mai căutate, datorită infrastructurii digitale și legislației prietenoase.

Pentru bugetul de stat, consecințele nu sunt deloc neglijabile. Statul pierde taxele și impozitele plătite de aceste firme. ASF rămâne fără veniturile din autorizare și supraveghere. ANAF va avea și mai puțină capacitate să urmărească veniturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede.

Ce se întâmplă cu banii investitorilor

Cei care au investit în criptomonede nu răspund juridic pentru faptul că platforma folosită nu are licență — asta e clar. Riscul apare în altă parte: dacă un operator ajunge cercetat pentru activitate fără autorizație, conturile bancare pot fi blocate și activitatea suspendată. Practic, clienții riscă să nu mai aibă acces la propriii bani.

Există și un risc suplimentar. Băncile ar putea limita relațiile comerciale cu firmele neautorizate, din precauție și din motive de conformitate.

Bruxelles-ul cere explicații

Întârzierea nu trece neobservată la Bruxelles. Potrivit surselor citate de Economica, Comisia Europeană a început deja să ceară lămuriri autorităților române. O procedură de pre-infringement, urmată eventual de infringement, e considerată probabilă.

România mai are experiență la acest capitol. A fost sancționată în trecut pentru întârzieri similare — la gestionarea deșeurilor, pe piața RCA și în alte dosare unde obligațiile europene au rămas pe hârtie.

Cu Guvernul fără puteri depline și Parlamentul în vacanță, o soluție rapidă pare puțin probabilă. Rămâne de urmărit cât timp mai poate România amâna o lege pe care Bruxelles-ul o așteaptă deja cu întrebări concrete.