PNRR: guvernul cere 2,84 miliarde, Muraru avertizează că le putem da înapoi

Vineri, la câteva ore după ce ministrul Dragoș Pîslaru anunța triumfător depunerea celei mai importante cereri de plată din ultimul an, un deputat din propria coaliție a spart petrecerea. Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru susține că România nu riscă doar bani viitori, ci și bani deja intrați în conturi. <cite index="20-2">„România riscă foarte mult, riscă în primul rând pierderea unor finanțări colosale (…), sunt niște condiționalități pe cererile de plată și pentru alte jaloane îndeplinite de România, dar pentru că, spre exemplu, PSD și AUR au introdus niște amendamente care au schimbat practic sensul jaloanelor deja îndeplinite, România riscă chiar pierderea unor bani, niște sancțiuni financiare pentru sume deja atrase din PNRR”</cite>, a punctat el la RFI, potrivit Mediafax și G4Media.

Deci nu vorbim despre o amenință abstractă de la Bruxelles. Vorbim despre recuperare de bani cheltuiți.

Trei legi, câteva miliarde

Muraru pune degetul pe rană cu nume exacte. <cite index="20-3,20-4">El se referă la cele câteva miliarde de euro aferente legii ANI, legii decarbonizării și legii salarizării. Primele două au fost modificate masiv de PSD și AUR în Parlament, în timp ce ultima nici măcar nu a mai ajuns la vot.</cite> Pe partea de integritate, deputatul liberal anticipează chiar și verdictul Curții: <cite index="20-5">„amendamentul care privește partenerii demnitarilor va fi declarat neconstituțional”</cite>.

Asta e partea care schimbă calculul. Un jalon bifat nu e o ștampilă definitivă — dacă Parlamentul îi golește ulterior conținutul, condiționalitatea rămâne activă. Bruxelles-ul poate reveni asupra tranșei plătite.

Contrastul zilei: optimismul de la Palatul Victoria

În aceeași zi, Ministerul Investițiilor a livrat exact scenariul opus. <cite index="30-0,30-1">Pîslaru a anunțat depunerea cererii de plată 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, cu 75 de ținte și jaloane, din care 21 pe reformă și 54 pe investiții, din care 1,65 miliarde reprezintă granturi și 433 de milioane împrumuturi.</cite> <cite index="30-3">Absorbția pe granturi urmează să urce de la 66% la 78%.</cite> Ministrul mizează pe <cite index="30-4">o cerere „curată”, fără sume suspendate, după modelul cererii de plată 4</cite>, iar potrivit Money.ro <cite index="32-0">dacă reformele rămase trec, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din întregul plan</cite>.

Două poziții, aceeași coaliție, același dosar. Una spune 97%, cealaltă spune sancțiuni.

Precedentul care le dă dreptate pesimiștilor

Cine crede că avertismentul e doar politică internă are un contraexemplu proaspăt. Pe jalonul 215, cel al pensiilor magistraților, Digi24 a relatat cum <cite index="10-1">țara a ajuns să ceară reanalizarea cererii de plată 3 ca să salveze 231 de milioane de euro care riscau să fie pierdute din cauza întârzierii reformei</cite>. Lecția din februarie e simplă: Comisia nu negociază intenții, ci texte de lege în vigoare.

Și tocmai aici stă miza pentru cererea 5. Un vot în Parlament care schimbă o virgulă dintr-o lege deja punctată poate costa mai mult decât întârzierea unei investiții.

Cifrele-cheie

• 2,84 miliarde de euro — valoarea cererii de plată 5, penultima din PNRR-ul revizuit
• 78% — absorbția pe granturi după această cerere, de la 66% în prezent
• 13,57 miliarde de euro — alocarea pe granturi rămasă neatinsă după revizuire
• 231 de milioane de euro — suma blocată pe jalonul pensiilor magistraților, precedentul citat de toată lumea

Ce înseamnă pentru tine

Banii din PNRR nu stau într-un cont abstract la Bruxelles: din ei se plătesc spitalele, tronsoanele de autostradă și modernizările de cale ferată aflate acum în șantier. O sancțiune pe fonduri deja atrase înseamnă că statul le acoperă din buget, adică din taxele tale, fie taie proiectul. Dacă ai depus un dosar pe o schemă finanțată prin PNRR sau lucrezi la un contract cu finanțare din plan, urmărește deciziile CCR pe legea ANI și pe legea decarbonizării, pentru că ele decid dacă banii rămân aici. Termenul de implementare al planului rămâne 31 august 2026, iar ce nu se contractează până atunci nu se mai recuperează.