România se oferă să plătească pentru soldații americani din țară

Bucureștiul pune bani pe masă ca să țină soldații americani aici. România s-a oferit să acopere o parte din costurile pe care Statele Unite le suportă pentru menținerea trupelor pe teritoriul românesc, înainte ca Pentagonul să decidă dacă taie din nou prezența militară americană în Europa. Informația vine din relatări apărute public, care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Nu suntem singurii. Guvernul de la București s-a alăturat altor state din estul Europei, Polonia și țările baltice printre ele, care au venit cu stimulente financiare pentru militarii americani. Logica e simplă și cinică în același timp: dacă bugetul e argumentul Washingtonului pentru retragere, atunci plătim noi diferența.

În acte, România găzduiește acum în jur de 1.000 de soldați americani, repartizați la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Anul trecut țara noastră a fost primul stat european lovit de reducerile de efective decise de administrația Donald Trump. Iar oferta apare pe fondul tensiunilor tot mai mari din Marea Neagră, zonă în care bazele românești au devenit cel mai avansat punct american din regiune.

Cifrele-cheie

• aproximativ 1.000 de militari americani staționați în prezent în România
• trei baze implicate: Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii
• România, primul stat european afectat de reducerile de trupe decise anul trecut de administrația Trump

Cum te afectează

Dacă oferta se concretizează, o parte din cheltuielile de întreținere a trupelor americane vor fi suportate din bani publici românești, adică din taxele plătite aici. Miza din spate e garanția de securitate la Marea Neagră, într-un moment în care Washingtonul își recalibrează prezența în Europa. Prețul plătit acum se compară cu riscul de a rămâne cu bazele goale.

Analiza BestNews

Oferta arată cât de fragilă a devenit certitudinea americană pentru flancul estic. La un an după ce România a fost prima pe lista reducerilor, Bucureștiul nu mai negociază din poziția aliatului care primește, ci din cea a statului care cumpără prezență. Polonia și balticele fac același calcul, ceea ce transformă descurajarea într-o licitație între aliați. Câștigă Pentagonul, care își reduce factura fără să-și piardă pozițiile. Cititorul român ar trebui să urmărească un singur lucru: suma exactă pe care Guvernul se angajează să o plătească și de unde o ia.