România atârnă de Bulgaria: fără curent din Sofia, riscăm pana de seară

România va trebui să importe la orele de vârf, seara, între 2.500 și 3.000 de MW ca să acopere gaura lăsată de închiderea celor două reactoare de la Cernavodă. Sursa aproape exclusivă de import în ultima perioadă a fost Bulgaria, potrivit datelor Profit.ro.

Problema e că becurile din casele românilor nu mai depind de decizii luate la București, ci de una care se joacă la Sofia. Autoritățile bulgare au anunțat că ar putea, la rândul lor, să închidă centrala nucleară de la Kozlodui, care are 2.000 MW instalați. Exact cât importă România din Bulgaria seara și noaptea.

Cifrele care arată cât de fragil e sistemul

Marți seară, chiar înainte de oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, consumul instantaneu a atins puțin peste 7.000 MW. Producția internă se situa la doar 5.100 MW, din care 675 MW veneau din energia nucleară. Diferența, aproape 2.000 de MW, a fost adusă integral din Bulgaria.

Dacă Sofia închide și ea Kozlodui, așa cum a avertizat, deficitul creat e identic cu tot ce exportă bulgarii spre România la orele de seară și noapte, tocmai perioada în care cererea e maximă.

Mai e și un detaliu tehnic, prin mecanismul de cuplare cu piețele vecine: la orele respective, România încă exporta, ce-i drept puțin, câteva sute de MW, spre Ungaria. Lucrurile s-ar putea inversa rapid. În zilele următoare, țara noastră ar putea deveni importator net în relația cu Ungaria pe timp de seară și noapte, nu exportator, cu efecte directe asupra prețurilor spot.

De unde ar putea veni salvarea, dacă vine

În producția internă, e greu de imaginat cum s-ar putea acoperi un deficit de 2.500-3.000 MW exact la orele de seară. Soarele apune, hidrocentralele funcționează sub capacitate din cauza secetei, la fel ca cea nucleară, iar termocentralele pe cărbune și pe gaz merg deja la capacitate ridicată.

Singura variantă rămasă e, practic, meteo: o intensificare a vântului care să scoată mai multă energie din parcurile eoliene. Nimic garantat.

Ministerul Energiei a transmis că alimentarea consumatorilor casnici și a operatorilor economici nu va fi afectată, necesarul urmând să fie acoperit integral. Autoritățile și operatorii din energie vor aplica, potrivit ministerului, măsurile operative necesare pentru siguranța Sistemului Energetic Național, în funcție de cum evoluează situația.

Cernavodă, oprire controlată din cauza Dunării

SN Nuclearelectrica anunță că unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la sistem fie în seara zilei de 29 iulie 2026, fie în dimineața de 30 iulie, în funcție de cum scade nivelul Dunării. Transelectrica estimează că deconectarea va fi finalizată mâine, la ora 13:00.

Operatorul sistemului energetic estimează repornirea unității 2 pe 10 august, iar a reactorului 1 pe 4 august. Compania explică, în comunicat, că oprirea unității 2 e cauzată de nivelul „extrem de scăzut, fără precedent” al Dunării, generat de seceta severă, pe baza prognozelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.

Când parametrii legați de nivelul fluviului se apropie de limitele admise pentru exploatare, experții centralei aplică măsuri pentru păstrarea marjelor de siguranță, inclusiv oprirea unei unități sau a ambelor, dacă situația o cere. SNN insistă că astfel de decizii au rol preventiv, menit să protejeze securitatea nucleară și fiabilitatea instalațiilor.

Unitatea 1 e, în prezent, oprită în stare sigură, conform raportului emis pe 27 iulie 2026. Compania monitorizează continuu nivelul Dunării și colaborează cu instituțiile abilitate pentru a găsi momentul potrivit de reconectare a fiecărei unități, urmând să anunțe public fiecare repornire.

Nici Franța nu scapă de căldură

Problema nu e doar românească. În Franța, cea mai mare putere nucleară civilă din Europa, vor fi oprite mâine reactoare care totalizează 6.800 MW, aproape 10,8% din puterea instalată la nivel național. Procentul a crescut de la 6%, cât era miercuri, potrivit operatorului de stat EDF.

Rămâne de urmărit, în zilele următoare, dacă vântul se intensifică suficient cât să mai reducă presiunea pe sistem sau dacă România va simți direct, în prețul facturii, dependența de o decizie luată la Sofia.