Luni, 16 noiembrie 2026EUR—USD—₿—Contact

România a cheltuit doar 34,6% din cei 10,7 miliarde de euro europeni

Bancnote de 200 și 100 de euro și monede, dispersate pe o suprafață, cu o bancnotă de 200 de euro în prim-plan.
Foto: Pexels

România a tras 10,7 miliarde de euro din fonduri UE, dar absorbția e doar de 34,6% din alocarea totală.

România a încasat până acum 10,7 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027, iar rata de absorbție a ajuns la 34,6%, potrivit datelor publicate de Digi Economic. Banii vin din programele europene dedicate infrastructurii, dezvoltării regionale, transportului, mediului, ocupării forței de muncă și incluziunii sociale.

Cifra de 34,6% nu înseamnă că atât a primit România din tot ce i se cuvine. Reflectă doar plățile și rambursările făcute până acum, raportate la momentul în care a fost publicată statistica. Restul banilor rămâne de tras în anii următori, dacă proiectele se mișcă.

De ce contează viteza contractării

Pentru primării, consilii județene și minister, accelerarea licitațiilor și execuției lucrărilor nu e un detaliu birocratic, ci condiția de bază ca banii să ajungă efectiv în țară. Fiecare proiect trebuie să respecte regulile de achiziții publice, jaloanele financiare stabilite prin program și termenele de implementare impuse de Comisia Europeană.

O licitație contestată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor poate bloca luni întregi un contract deja semnat pe hârtie. O modificare contractuală netrecută prin toate avizele poate întârzia o factură eligibilă cu săptămâni. Iar fiecare întârziere de acest fel amână rambursarea cheltuielilor de la Bruxelles.

Fondurile de coeziune, plasa de siguranță pentru proiectele PNRR

Există o portiță pentru proiectele care nu mai apucă termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență: pot fi preluate de fondurile de coeziune, cu condiția să respecte criteriile programelor operaționale și să existe bani disponibili în alocare. Practic, un drum județean sau o stație de epurare picate din calendarul PNRR nu dispar automat din plan, ci pot migra spre o altă sursă europeană, dacă administrația locală depune documentația la timp.

Nu e însă un mecanism automat. Fiecare astfel de transfer depinde de spațiul bugetar rămas în program și de cât de repede reacționează instituțiile responsabile.

Ce trebuie să facă beneficiarii ca să nu piardă banii

Pentru primării, companii și instituții care derulează proiecte cu fonduri europene, prioritatea imediată e simplă pe hârtie și grea în practică: finalizarea procedurilor de achiziție, emiterea ordinelor de începere a lucrărilor, păstrarea documentației conforme cu cerințele și depunerea la timp a cererilor de plată.

Monitorizarea atentă a stadiului fiecărui proiect ține de un singur scop: evitarea dezangajării automate, mecanismul prin care Uniunea Europeană retrage fondurile nefolosite la termen. O alocare nefolosită nu rămâne deoparte pentru anul viitor, ci se pierde definitiv pentru România.

Cu doi ani de program deja scurși și doar o treime din bani trași efectiv, miza pentru autoritățile române e să nu lase anul 2027 drept termen limită pentru o cursă contra cronometru pe șantiere și în licitații.

© BEST NEWS ROMANIA · Marian Strachinescu
ⓘ Materialele din prezentul site sunt documentate din surse publice și scrise în redacție, cu instrumente tehnologice și inteligență artificială folosite pentru documentare, analiză, structurare și redactare asistată. Conținutul final este citit, verificat și aprobat de jurnalistul responsabil înainte de publicare — nimic nu se publică automat — sub supravegherea redacției BEST NEWS ROMANIA, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (AI Act), art. 50. Detalii
💬 Comentarii
0/600

Comentariile apar după verificarea redacției. Cerem doar un nume afișat, fără email. Prin trimitere accepți regulile comentariilor.

Articole similare

Cluj, locul doi în țară la bani din licitații publice: 25,8 miliarde de lei
Achiziții Publice
CNSC obligă CJ Sibiu să refacă licitația pentru fotovoltaicele de la Ațel
Achiziții Publice
MAI scoate 4 milioane de lei pentru scutul cibernetic al datelor de rezervă
Achiziții Publice