Renovarea apartamentului fără autorizație: ce lucrări scapă de birocrație. Ce riști dacă spargi un perete structural sau închizi balconul

Zugrăvit pereții, ai schimbat parchetul sau vrei o baie nouă? De la 10 august, când a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 169/2026, o parte din renovările pe care le face aproape orice român la apartament nu mai au nevoie de autorizație de construire. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor trasează, pentru prima dată clar, linia dintre ce poți face liber în casa ta și ce te poate costa un dosar la primărie.

Principiul e simplu: dacă nu pui în pericol structura clădirii și nu schimbi cum se vede blocul din stradă, poți lucra fără hârtii. Dacă te apropii de un perete portant, de fațadă sau de balcon, lucrurile se complică rapid.

Ce poți face fără autorizație

Tencuiala, zugrăveala, vopsitul și placările intră direct la categoria „liber la renovare”. La fel, gresia, faianța și parchetul se pot schimba fără nicio aprobare, ca și tâmplăria interioară — ușile de la camere, de exemplu.

Legea permite și modernizarea instalațiilor din apartament, cu o condiție clară: să nu treacă dincolo de limitele proprietății și să nu toace elementele comune ale blocului. Cada, cabina de duș, chiuvetă sau vasul de toaletă se schimbă la fel, fără birocrație — atâta timp cât înlocuirea rămâne înlocuire și nu se transformă în modificare structurală. Sunt permise și unele lucrări la branșamente și racorduri exterioare, tot în limitele proprietății.

Pereții, marea capcană

Aici stă, de fapt, cea mai frecventă greșeală a proprietarilor. Un perete nestructural poate fi mutat, spart sau modificat fără probleme. Dar orice intervenție asupra unui perete structural, a unui stâlp, a unei grinzi sau a unui planșeu cade sub regim strict — și cere autorizație, indiferent cât de mică pare lucrarea.

Cu alte cuvinte: înainte să dai cu dalta într-un perete „ca să faci loc de bucătărie deschisă”, merită să știi exact ce fel de perete e. Diferența poate însemna amendă sau, mai rău, un dosar de construcție ilegală.

Balconul și fațada, zonă interzisă fără aprobare

Mulți proprietari cred că un balcon închis e treaba lor exclusivă, de vreme ce plătesc apartamentul. Legea spune altceva: închiderea balconului modifică aspectul exterior al clădirii și afectează fațada, așa că necesită aprobare, indiferent cine face lucrarea.

Aceeași regulă se aplică oricărei intervenții pe fațadă, chiar dacă pornește dintr-un singur apartament. Nimeni nu poate decide de capul lui cum arată exteriorul blocului, oricât de mult ar plăti la întreținere.

Instalațiile comune, nu sunt „ale tale” doar pentru că trec prin casă

O țeavă sau o conductă comună care traversează apartamentul rămâne proprietate comună, nu a locatarului prin care trece fizic. Orice intervenție pe astfel de instalații se analizează separat, prin regimul juridic al părților comune ale blocului — nu ca o simplă renovare de interior.

Și dacă vrei să schimbi destinația apartamentului?

Se poate, dar tot cu condiții. Schimbarea de destinație — de exemplu, transformarea unui apartament în spațiu de birou — nu are nevoie de autorizație doar dacă nu implică lucrări de construire sau desființare supuse legii. În plus, trebuie să se încadreze în documentațiile de urbanism aprobate pentru zona respectivă, inclusiv pentru ce funcțiuni sunt permise în blocurile de locuințe.

Practic, finisajele, pardoselile și instalațiile interioare au scăpat de birocrație. Structura clădirii, fațada, balconul și instalațiile comune rămân, în continuare, teren minat pentru cei care vor să lucreze pe repede-înainte, fără aprobări.