Otopeni și Băneasa se blindează împotriva dronelor. Ce trebuie să facă sistemele pe care le caută statul

Cele două aeroporturi ale Capitalei ar putea primi în curând echipamente capabile să detecteze și să doboare drone. Compania Națională Aeroporturi București a lansat o consultare de piață pentru a afla cât ar costa astfel de sisteme, împreună cu tot ce vine la pachet cu ele: mentenanță, reparații și instruirea oamenilor care le vor opera.

Cerințele sunt clare. Echipamentele trebuie să identifice aparatul de zbor, să îl urmărească și, la nevoie, să îl neutralizeze. Nu doar să sune o alarmă undeva într-un birou.

Consultarea de piață nu e o licitație. E pasul dinaintea ei, mecanismul prin care o companie de stat testează terenul și află de la producători ce tehnologie există și la ce preț se vinde. Abia după aceea se scrie caietul de sarcini. Din informațiile apărute public, CNAB vrea să știe inclusiv costul de întreținere pe termen lung, nu doar prețul de raft al aparaturii.

Momentul nu e ales la întâmplare. Traficul de drone civile a explodat în ultimii ani, iar un aparat de câteva sute de grame ajuns în calea unui avion de linie la decolare poate produce un dezastru. Otopeni este cel mai mare aeroport din România, prin care trec anual milioane de pasageri, iar Băneasa deservește aviația de afaceri și zborurile private.

Concluzii

• CNAB a lansat consultarea de piață, nu licitația propriu-zisă.
• Sistemele trebuie să identifice, să urmărească și să neutralizeze dronele.
• Costurile de mentenanță și instruire intră în calcul de la început.

Cum te afectează

Dacă zbori de la Otopeni sau Băneasa, miza e directă: mai puține riscuri de închidere bruscă a spațiului aerian și de zboruri anulate din cauza unei drone apărute de nicăieri. Pe termen scurt însă nu se schimbă nimic — procedura e la început, iar între consultare și instalarea efectivă a echipamentelor pot trece luni bune.

Analiza BestNews

Faptul că o companie de stat cere prețuri înainte să scrie caietul de sarcini e, paradoxal, un semn bun: înseamnă că nu se copiază specificațiile unui singur furnizor. Cerința de neutralizare, nu doar de detecție, arată că discuția a trecut de faza monitorizării pasive. Rămâne întrebarea cine apasă butonul și în ce condiții legale, pentru că doborârea unei drone deasupra unei zone locuite nu e o operațiune banală. Redacția Best News consideră că investiția e justificată și întârziată, dar avertizează că un sistem antidronă cumpărat fără personal instruit și fără proceduri clare de intervenție rămâne fier vechi scump. Următorul test e transparența licitației.