ONJN, perchezițiile DNA și acordul secret semnat din 25 februarie: statul a ratat 116 milioane de lei
Raportul Curții de Conturi arată 116 milioane de lei nedeclarați la ONJN. DNA a perchezitionat sediul instituției.
Percheziții DNA la sediul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc de pe Calea Victoriei, într-un dosar în care procurorii anticorupție s-au sprijinit direct pe un raport devastator al Curții de Conturi. Documentul arată că instituția care ar fi trebuit să controleze operatorii de pariuri online nu a făcut, practic, nicio verificare de fond de la înființare și până acum.
Rezultatul: zeci de milioane de lei nedeclarate la buget și un dosar penal care, potrivit unor surse judiciare, ar fi construit deja de luni de zile pe un acord de recunoaștere a vinovăției semnat încă din 25 februarie.
Ce arată raportul Curții de Conturi
Documentul, obținut și verificat cu mult înainte de acțiunea DNA, e fără menajamente: „De la înființarea sa și până în prezent, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc și nu și-a îndeplinit atribuțiile legale precum analiza datelor stocate de organizatorii de jocuri sau verificarea exactității raportărilor periodice ale acestora”, se arată în raport.
Curtea de Conturi a calculat exact cât a pierdut statul din neregulile astea. Aplicând procentul legal al taxei de autorizare la veniturile declarate de operatorii de jocuri la distanță, auditorii au găsit diferențe nedeclarate și neachitate de 78.863.222 de lei — din care 66.266.989 de lei pentru 2022 și 12.596.233 de lei pentru 2023.
La acestă sumă se adaugă accesoriile calculate până pe 20 decembrie 2024: 37.182.427 de lei, format din 7.346.485 de lei dobânzi de întârziere și 29.745.942 de lei penalități pentru nedeclarare. Total, cu tot cu penalități: peste 116 milioane de lei care ar fi trebuit să ajungă la bugetul de stat și nu au ajuns.
Percheziția de la ora 6.00 și legătura cu dosarul politic
Procurorii DNA au intrat în sediul ONJN la ora 6.00 dimineața, iar rechizitoriul construit în jurul acțiunii se bazează, potrivit acelorași surse, exact pe datele din raportul Curții de Conturi. Ancheta ar viza două grupări politice — una de stânga, alta de dreapta — ambele cu rădăcini în fostele structuri comuniste, fără ca surse apropiate anchetei să confirme deocamdată care dintre ele ar urma să fie vizată de rechizitoriu.
Un detaliu care circulă insistent în anturajul anchetei: primul Acord de Recunoaștere a Vinovăției din acest dosar ar fi fost semnat încă din 25 februarie, cu mult înainte ca percheziția să devină publică. Cine a semnat acordul ar fi obținut, în schimb, statutul de martor cu identitate protejată.
În acest context a apărut și numele Odetei Cristinela Nestor, prezentată de unele surse ca fiind implicată în derularea anchetei. Femeia a fost eliberată din arestul preventiv pe 29 iunie, cu exact o lună înainte de perchezițiile de la ONJN.
Ce urmează
Dosarul acoperă o perioadă de aproape jumătate de an, din februarie și până în iulie, timp în care ar fi fost strânse și înregistrări audio-video care confirmă informațiile din raportul Curții de Conturi. Rămâne de stabilit cine, dintre cele două grupări politice vizate, va fi trecut oficial în rechizitoriul procurorilor și când va fi acesta finalizat.
