Miruță: criza Dunării amenință Cernavodă, cel mai mare producător de energie

Debitul Dunării coboară sub recordul negativ din 1985, iar apa care răcește reactoarele de la Cernavodă intră în discuție. Ministrul Energiei, Radu Miruță, a anunțat măsuri de urgență după exploziile provocate pe fluviu, într-un moment în care România se trezește cu mai multe crize suprapuse. Miza e directă: cel mai important producător de curent al țării stă cu ochii pe cotele apei.

Cernavodă acoperă o felie uriașă din consumul național. Fără apă de răcire suficientă, reactoarele nu pot funcționa la parametri normali. Iar asta se traduce, în cel mai rău scenariu, în facturi și stabilitatea rețelei pentru milioane de gospodării.

Cine este Radu Miruță

Radu Miruță conduce ministerul care ține în mână securitatea energetică a României. Nu e un post de birou. Pe masa lui ajung, în același timp, dosare de infrastructură critică, producție de energie și efectele tot mai brutale ale schimbărilor climatice. În aceste zile, toate trei s-au aliniat prost.

Poziția îl pune în centrul deciziilor care privesc alimentarea cu curent a țării, de la marii producători până la consumatorul obișnuit care plătește factura la sfârșit de lună.

Ce a anunțat azi

Ministrul a făcut anunțuri de impact major după exploziile de pe Dunăre, punctând că situația hidrologică a intrat într-o zonă fără precedent. Debitul fluviului urmează să scadă sub cel mai jos nivel înregistrat vreodată, cel din 1985. Un record negativ vechi de patru decenii, pe cale să fie doborât.

Miruță a legat direct această scădere de funcționarea centralei de la Cernavodă. Nivelul critic al Dunării ridică semne de întrebare privind apa de răcire a reactoarelor, a transmis ministrul. Practic, cantitatea de apă disponibilă devine o variabilă de securitate națională, nu doar un indicator de meteorologie.

Cum s-a ajuns aici

Criza nu vine dintr-o singură direcție. Pe de o parte, exploziile provocate pe Dunăre au adăugat un strat de risc pe infrastructura critică. Pe de alta, seceta prelungită și schimbările climatice au împins debitul fluviului spre un minim istoric.

Combinația e periculoasă tocmai fiindcă lovește simultan trei paliere: securitatea energetică, infrastructura critică și un fenomen climatic extrem. Când toate se manifestă odată, marja de eroare se subțiază. Iar Cernavodă, cel mai sensibil obiectiv energetic al țării, se află fix la intersecția lor.

Ce se schimbă pentru români

Pentru consumatorul de rând, totul se reduce la o întrebare simplă: rămâne curentul stabil? Cernavodă produce o parte consistentă din energia electrică a României, iar orice sincopă la reactoare se resimte în rețea și, mai departe, în buzunar.

Măsurile de urgență anunțate de Miruță țintesc exact acest risc. Deocamdată, ministrul e figura centrală în gestionarea unei crize care nu are precedent în datele oficiale. Următoarele zile, cu Dunărea în scădere, vor arăta cât de aproape ajunge țara de un scenariu pe care nu și-l dorește nimeni.