„Nu ne lipsește creativitatea. Ne lipsește cine s-o vadă”

Luni la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Mirabela Grădinaru a pus degetul pe o rană veche a economiei românești: creativitatea există, dar nu o vede nimeni. „Problema nu este că ne lipseşte creativitatea în România, provocarea este să o observăm, să o conectăm şi să-i creăm spaţiul necesar pentru a o dezvolta”, a spus partenera președintelui Nicușor Dan, la masa rotundă „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, parte din Romanian Creative Week X Bucharest, ediția a doua.

Miza, în formularea ei, ține de următorii ani și de tehnologie. „Cred cu sinceritate că provocarea următorilor ani este să transformăm energia creativă pe care o avem într-un avantaj strategic, pentru dezvoltarea ţării, mai ales în era AI, pentru că viitorul nu aparţine doar celor care au resurse”, a transmis ea, potrivit relatărilor din presă.

Ideea nu e decorativă. Industriile creative, de la design și publicitate la film, jocuri video și arhitectură, sunt exact zona pe care inteligența artificială o presează cel mai tare acum. Automatizarea muncii de execuție mută valoarea spre ce nu poate fi copiat rapid: concept, identitate, autenticitate. Iar România are o rezervă de talent care circulă adesea prin portofoliile altora.

Formatul evenimentului spune ceva despre intenție: observator și laborator. Adică măsurare și experiment, nu discursuri. Deocamdată, atât.

Poziția redacției: discursul despre creativitate ca avantaj strategic se ține doar dacă e urmat de date și finanțare, nu de încă o conferință anuală. Cine câștigă dacă rămâne la stadiul de intenție? Nimeni din breaslă. Cititorul care lucrează în publicitate, design sau IT are motive să urmărească dacă din acest „observator” iese vreun instrument real, cu bani și cifre pe masă.