Meloni vrea ca vocea ei să devină marcă înregistrată în UE

Patru secunde de audio au ajuns luni, 5 octombrie, pe biroul celor de la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală. În înregistrare, premierul Italiei repetă de două ori, în italiană, o propoziție devenită deja marcă de fapt: „Io sono Giorgia". Acum Giorgia Meloni vrea ca marca să fie și de drept.

Cererea a fost depusă la EUIPO și confirmată de biroul prim-ministrului. Motivul: protecția împotriva deepfake-urilor generate cu inteligență artificială. Clonarea vocală a ajuns suficient de ieftină și de bună încât un lider politic să-și audă propriile fraze spuse în locuri unde n-a fost niciodată, despre subiecte pe care nu le-a atins.

Nu e primul demers de acest fel al șefei guvernului italian pe tema identității sale digitale. Dar e unul care mută discuția într-un teritoriu nou. O marcă nu înseamnă doar un logo sau un nume comercial; poate fi, teoretic, și un sunet. Iar dacă EUIPO acceptă cererea, timbrul vocal al unui prim-ministru în exercițiu devine proprietate intelectuală protejată în cele 27 de state membre.

Documentele au apărut pe site-ul EUIPO cu data de 5 octombrie. Examinarea urmează cursul obișnuit, ca pentru orice solicitare de înregistrare.

Analiza BestNews

Miza trece cu mult de cazul personal al Giorgiei Meloni. Dreptul european nu are acum un instrument clar prin care o persoană publică să-și apere vocea de clonarea algoritmică, iar legislația pe inteligență artificială se mișcă mai încet decât tehnologia pe care ar trebui s-o reglementeze. Marca folosită pe post de scut e o soluție de ocolire: nu rezolvă problema de fond, însă oferă un temei juridic imediat pentru a cere retragerea unui conținut fals.

Dacă EUIPO aprobă, precedentul va fi folosit rapid și de alții, politicieni sau nu. Poziția redacției: pentru cititorul român, care vede deja clipuri trucate cu lideri locali ce recomandă scheme de investiții, întrebarea nu e dacă soluția italiană e elegantă, ci cât durează până o încearcă cineva de la București.