Mările lumii au fiert în iulie, la cel mai ridicat nivel măsurat vreodată. Ce urmează pentru agricultura și energia din Europa
Copernicus: mările lumii au atins în iulie recordul absolut de temperatură, iar Europa de Vest a trecut prin cea mai caldă perioadă iunie-iulie din istorie.
Oceanele planetei au atins în iulie cea mai ridicată temperatură medie a suprafeței înregistrată vreodată pentru această lună. Nu într-o zonă anume. Peste tot unde nu există gheață marină sezonieră.
Datele vin de la serviciul european Copernicus și au fost preluate de Mediafax, care citează Euronews. Aceeași concluzie apare și la Adevărul: mările lumii au bătut recordul lunii iulie, iar Europa de Vest a trecut prin cea mai caldă perioadă iunie-iulie din istoria măsurătorilor.
Pe uscat, tabloul e la fel de dur. Valuri de căldură extrem de puternice, episoade de secetă și incendii de vegetație în serie au lovit vestul continentului în această vară. Râurile au ajuns la debite scăzute, iar efectele nu mai sunt teoretice: agricultura, energia și economia încasează deja lovitura, potrivit Adevărul.
De ce contează temperatura apei mai mult decât pare? Pentru că marea caldă alimentează atmosfera cu umiditate și energie. Iar de acolo pornesc și canicula prelungită, și furtunile violente care închid vara cu inundații.
Concluzii
- Iulie a stabilit un record absolut de temperatură a mărilor extrapolare.
- Europa de Vest a avut cea mai caldă perioadă iunie-iulie din istorie.
- Seceta și debitele mici afectează deja agricultura și producția de energie.
Cum te afectează
Recoltele slabe din vestul continentului și debitele scăzute ale râurilor se traduc, mai devreme sau mai târziu, în prețuri la raft și în facturi. Hidrocentralele produc mai puțin când apa scade, iar piața europeană a energiei e una singură — inclusiv pentru România.
Analiza BestNews
Recordul din iulie nu e o curiozitate meteo, e un semnal economic. O mare mai caldă înseamnă mai multă energie în atmosferă, deci veri mai violente și ierni mai imprevizibile, iar sectoarele care depind de apă — agricultura și energia — sunt primele care plătesc nota. Pierd fermierii din vestul Europei și consumatorii care se trezesc cu prețuri majorate, câștigă, temporar, importatorii care umplu golurile de pe piață. Faptul că perioada iunie-iulie a fost cea mai caldă din istorie confirmă un tipar care se repetă an de an, nu o anomalie izolată. De urmărit în perioada următoare: estimările de recoltă din Franța, Spania și Italia și cotațiile la cereale, acolo se vede prima dată cine plătește vara asta.
