Averile demnitarilor redevin publice, dar declarația de avere rămâne la secret

Sute de funcții publice, de la președinte și premier până la primari și șefii serviciilor secrete, urmează să-și facă averile din nou vizibile. Camera Deputaților a votat miercuri Noua Lege a Integrității cu 222 de voturi pentru, două împotrivă și 59 de abțineri. Miza pentru tine: banii publici gestionați de acești oameni ar putea reveni sub ochii cetățeanului. Cu o mare paranteză.

Pentru că, deși titlul sună a desecretizare totală, conform relatărilor apărute public, declarațiile de avere și cele clasice de interese rămân, de fapt, secrete. Ce se publică e altceva.

Cum s-a ajuns aici

Firul poveștii pornește de la Curtea Constituțională. Printr-o decizie din 2025, CCR a stabilit că declarațiile de avere nu mai trebuie publicate integral, ci doar transmise către ANI. Averile au dispărut din spațiul public. Potrivit datelor oficiale, Agenția a început demersurile pentru republicarea lor încă din noiembrie 2025, la jumătate de an după verdict.

Peste toate astea planează Bruxelles-ul. Modificarea legilor integrității e o restanță din PNRR, cu o valoare de 770 de milioane de euro, bani nerambursabili, care ar fi trebuit bifată în decembrie 2024. Proiectul a fost depus în Parlament de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, abia pe 21 iulie 2026. Textul a fost lucrat împreună cu ANI, iar consultările, potrivit relatărilor apărute public, s-au purtat doar cu PNL, USR și UDMR.

Ce se schimbă de fapt

Noutatea centrală e declarația de interese financiare, un document separat de declarația de avere. Aceasta va deveni publică prin platforma e-DAI a ANI. Un amendament PNL-USR fixează un termen: potrivit datelor oficiale, documentele devin publice în maximum 60 de zile de la generarea lor. Noua declarație îmbină practic averea cu interesele, dar respectă limita trasată de CCR: nu mai include bunurile și veniturile soților.

Și mai e o schimbare care doare la partide. Prin amendamentele PSD, un demnitar declarat definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierde mandatul, inclusiv pe cel primit prin vot. Până acum i se lua doar dreptul de a mai candida trei ani. Cotidianul dă un exemplu: primarul Timișoarei, liderul USR Dominic Fritz. Legea nu e retroactivă, așa că pe el nu-l atinge.

Ce urmează

Drumul nu s-a încheiat. Proiectul merge la Senat, camera decizională, apoi are nevoie de promulgarea președintelui Nicușor Dan și de publicarea în Monitorul Oficial. Abia atunci intră în vigoare. Vestea proastă pentru transparență e că partea grea — ce conține exact declarația de interese financiare — rămâne, deocamdată, în ceață.

Cifrele-cheie

• 222 de voturi pentru, 2 împotrivă, 59 de abțineri — marja largă cu care legea a trecut de Cameră.
• 770 de milioane de euro — fonduri PNRR nerambursabile legate de această restanță, scadentă încă din decembrie 2024.
• 60 de zile — termenul maxim în care declarația de interese financiare devine publică pe platforma e-DAI.
• 2025 — anul deciziei CCR care a scos averile din spațiul public și a declanșat toată rescrierea legii.

Ce înseamnă pentru tine

Vei putea din nou să verifici interesele financiare ale celor care-ți administrează banii, însă doar prin platforma e-DAI a ANI, nu declarația de avere completă. Dacă vrei să urmărești un demnitar anume, reține că datele apar cu o întârziere de până la 60 de zile. Textul nu e încă lege — se poate schimba la Senat, deci abia forma promulgată îți va arăta cât vezi cu adevărat.