Fuga soților Karolyi în 1981: cum și-au recuperat fetița lăsată în urmă

La aproape patru decenii distanță iese la iveală capătul ascuns al unei povești pe care generația crescută cu Nadia o știe doar pe jumătate. Când Béla și Márta Károlyi au refuzat să se mai întoarcă din turneul american, în martie 1981, prețul a fost o fetiță de șapte ani rămasă singură în România comunistă. Andrea. Iar întrebarea care i-a bântuit pe fani ani la rând a fost mereu aceeași: ce s-a ales de copilul lăsat de partea greșită a Cortinei de Fier?

O defecțiune care a costat un copil

Antrenorii nu au plecat singuri. Potrivit relatărilor apărute public, soții Károlyi au profitat de un turneu al lotului român în SUA ca să ceară azil politic și să rupă orice legătură cu regimul de la București. În 1981 România a pierdut trei dintre cei mai buni antrenori ai săi, după ce s-au deplasat în Statele Unite: cuplul Bela și Marta Karolyi, iar al treilea defector a fost coregraful principal Geza Pozsar.

Rămasă acasă, Andrea a fost dată în grija rudelor. Un detaliu spune totul. Andrea stătea cu mătușa ei, iar ulterior își va aminti că aștepta ca părinții ei să se întoarcă la gară — a văzut gimnastele întorcându-se, dar a realizat că părinții ei nu erau acolo.

Nu vorbim de niște necunoscuți pe care regimul să-i uite ușor. Nadia Comăneci, descoperită și formată de Béla Károlyi, devenise un fenomen mondial, câștigând la Jocurile Olimpice de la Montreal, în 1976, prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice.

Cum a fost scoasă fetița din țară

Legătura nu a fost imediată. A trecut o lună până când Bela și Marta Karolyi au reușit să o contacteze pe Andrea, fiica lor rămasă în România. Contrar zvonurilor de mai târziu, copilul nu a fost pedepsit pentru fuga părinților. Orice speculație a guvernului român cum că ar fi pedepsit-o pe Andrea pentru fuga părinților ei este nefondată.

Partea grea abia urma: să scoți un copil dintr-un stat care controla fiecare pașaport. Reușita a venit surprinzător de repede. Soții Béla și Márta Károlyi au reușit, în mai puțin de un an, să-și aducă fiica, rămasă în grija rudelor, alături de ei.

Cine a plătit factura pentru cei rămași

Fuga a avut o victimă colaterală care a plătit ani buni: Nadia. Cazul ei arată ce risca oricine era asociat cu „trădătorii" regimului. Situația Comănecii s-a înrăutățit după ce Karolyi și soția lui au defectat în SUA în 1981 — temându-se că îi va urma, regimul și-a intensificat supravegherea deja sufocantă. Iar contrastul e brutal: în timp ce Andrea ajungea la părinți în mai puțin de douăsprezece luni, campioana a rămas prizonieră în propria țară până la evadarea din decembrie 1989. Doi copii ai aceleiași povești, două soarte opuse.

Ce câștigăm citind acum acest capitol? O bucată din istoria noastră recentă capătă contur întreg: nu doar gloria de la Montreal, ci și prețul plătit în culise. Cariera americană a soților Károlyi e deja scrisă. Piesa care lipsea era fetița de la gară.

Cifrele-cheie

• Martie 1981 — momentul în care soții Károlyi cer azil în SUA și își lasă fiica în România.
• 7 ani — vârsta Andreei când a rămas singură, în grija mătușii.
• O lună — cât a durat până când părinții au reușit s-o contacteze.
• Sub un an — timpul în care fetița a fost scoasă din țară și adusă lângă ei.

Ce înseamnă pentru tine

Dincolo de nostalgia sportivă, e o lecție despre cum un stat confisca familii ca instrument de presiune. Dacă ai crescut cu imaginea Nadiei perfecte de la Montreal, materialul îți completează tabloul cu partea de suferință ținută ascunsă. Iar dacă ai în familie amintiri din vremea când rudele fugeau „dincolo", cazul Andrea arată că unele povești de reunire au avut și final bun — chiar și sub Ceaușescu.