O gumă de mestecat reduce cu 93% virusul care provoacă cancer oral

O gumă de mestecat bioinginerită a redus cu până la 93% nivelul HPV în probele de salivă testate de cercetătorii Universității din Pennsylvania. Vestea vine dintr-un studiu publicat în Scientific Reports și coordonat de Henry Daniell, de la Școala de Medicină Dentară a instituției americane.

Miza e mare: cancerul scuamos de cap și gât e una dintre cele mai frecvente forme de boală care afectează cavitatea bucală și gâtul, iar când e depistat târziu, șansele de supraviețuire scad drastic. Autorii cred că produsul lor ar putea deveni o formă de tratament ieftină și accesibilă, la îndemâna oricui.

Din boabe de lablab, o armă antivirală

Guma nu are nimic spectaculos la prima vedere. La bază stau boabe de lablab, o plantă leguminoasă, din care cercetătorii au extras FRIL — o proteină antivirală naturală. Echipa a testat-o pe probe orale prelevate direct de la pacienți și a urmărit efectul asupra a trei microorganisme legate direct de acest tip de cancer: virusul papiloma uman (HPV) și bacteriile Porphyromonas gingivalis și Fusobacterium nucleatum.

Rezultatele din probele de salivă au arătat o scădere de 93% a HPV. În probele obținute prin clătirea cavității bucale, reducerea a fost de circa 80%. Cifre care, spun autorii, deschid o cale reală către prevenție.

A doua versiune, împotriva bacteriilor

Cercetătorii nu s-au oprit aici. Au modificat bioingineresc guma ca să conțină și protegrină, o peptidă cu proprietăți antimicrobiene puternice. O singură doză a fost suficientă pentru a elimina aproape complet cele două bacterii asociate cu evoluția bolii.

Detaliul care schimbă discuția: tratamentul nu a distrus bacteriile bune din gură. Diferența față de radioterapie e exact aici — terapia clasică poate rade flora bacteriană sănătoasă și poate lăsa loc unor microorganisme precum Candida albicans să se înmulțească necontrolat.

Ce urmează

Cercetătorii văd guma fie ca tratament complementar pe lângă terapiile deja existente, fie ca metodă de prevenție, care ar putea reduce transmiterea microorganismelor implicate în boală. Deocamdată însă vorbim de teste pe probe biologice, nu pe pacienți vii.

Autorii sunt onești în privința limitelor: următorul pas obligatoriu sunt studiile clinice, fără de care produsul rămâne doar o promisiune de laborator. Context care cântărește greu: în 2022, cancerul buzelor și al cavității orale s-a numărat printre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial în rândul adolescenților, tinerilor și adulților de vârstă mijlocie. De aici și presiunea pentru metode noi de prevenție și tratament — mai ieftine, mai simple, mai la îndemâna oamenilor obișnuiți.