Peste 500 de spitale intră în grevă generală: SANITAS acuză liste cu angajați pentru concedieri anticipate

O sută de mii de angajați din sănătate și asistență socială opresc lucrul de marți, într-o grevă generală pe termen nelimitat, după ce discuțiile purtate chiar la Palatul Cotroceni nu au dus la niciun compromis. Motivul: un proiect de lege a salarizării pe care sindicaliștii îl acuză că adâncește inechitățile dintre categoriile profesionale din spitale.

Cu o zi înainte de declanșarea protestului, Federația SANITAS a lansat o acuzație gravă. Managerii unor instituții medicale ar fi cerut, încă de luni, liste cu numele angajaților care intenționează să participe la grevă — pentru a le suspenda contractele de muncă înainte ca protestul să înceapă efectiv.

Ce se întâmplă în spitale de marți

Greva nu înseamnă haos în saloane. SANITAS a promis că spitalele vor asigura în continuare asistența medicală și serviciile esențiale, „astfel încât pacienții să nu fie lipsiți de îngrijirile de care au nevoie”.

La Spitalul Județean de Urgență Pitești, de exemplu, activitatea va continua nealterată în zonele critice: UPU-SMURD, ATI, USTACC, Dializă, Laboratorul de Angiografie, Oncologie, Neonatologie, Neurologie, Bloc Operator pentru urgențe, Sterilizare și Camerele de Gardă. La Târgu Jiu, urgențele rămân acoperite, dar pacienții programați în Ambulatoriu vor fi reprogramați „cât de repede se va putea”.

Peste 500 de unități medicale din toată țara s-au înscris în protest, potrivit sindicatului. Fiecare a primit instrucțiuni să limiteze impactul asupra bolnavilor, dar nimeni nu garantează că lucrurile vor merge la fel de repede ca înainte de grevă.

Acuzația de intimidare, în plină pregătire a protestului

Înainte ca sirenele grevei să sune, SANITAS spune că unele conduceri de spitale au trecut deja la fapte. Cereau liste cu cei care semnaseră pentru participare — ca să le suspende contractele individuale de muncă chiar din 27 iulie, cu o zi înainte ca greva să înceapă legal.

Sindicatul respinge ferm această practică. Semnarea pentru declanșarea grevei nu înseamnă că angajatul se află deja în grevă, iar suspendarea contractului nu se poate face anticipat.

Argumentul legal vine direct de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Printr-o decizie din 5 mai 2025, instanța supremă a stabilit că suspendarea contractului individual de muncă operează „doar pe durata participării” efective la grevă — nu înainte, nu din prevenție managerială. Legea dialogului social nr. 367/2022 confirmă același principiu: contractul se suspendă exclusiv cât timp salariatul chiar lucrează... sau, mai exact, cât timp nu lucrează, fiind în grevă.

„Nu veți opri greva prin intimidare!”, a transmis Iulian Pope, președintele Federației SANITAS, adresându-se direct managerilor care ar fi recurs la aceste liste. Potrivit lui Pope, dreptul la grevă „nu poate fi transformat într-un motiv de amenințare, presiune sau intimidare”, iar participarea la o grevă legală nu constituie o încălcare a obligațiilor de serviciu.

De ce ajunge sistemul sanitar la grevă generală

Sindicaliștii vorbesc despre un deficit de peste 30.000 de posturi în sistemul public de sănătate. Din acestea, memorandumul guvernamental — pe care SANITAS îl numește ironic „celebrul Memorandum pierdut prin sertarele Ministerului Finanțelor” — propune deblocarea a doar 7.621.

A fost nevoie, spun ei, de tragedia de la Spitalul Marie Curie ca să fie aprobate 22 de posturi pentru acea unitate. „Aritmetica guvernului Bolojan este cinică: dacă păstrează același ritm, înseamnă că mai așteaptă 346 de drame ca să ducă la bun sfârșit un demers și așa insuficient?”, acuză sindicatul într-un comunicat.

La acest deficit de personal se adaugă acum și proiectul legii salarizării, pe care Guvernul Bolojan l-a scos din sertare și care, potrivit SANITAS, ar duce la scăderi de venit pentru mai bine de jumătate din categoriile de personal din sănătate și asistență socială. Vine la pachet cu o altă decizie contestată: reducerea cu 14.000 a numărului de paturi din spitale până în 2028.

„Pe 28 iulie nu facem grevă împotriva pacienților, și nici împotriva spitalelor în care lucrăm. Facem grevă pentru ca aceste spitale să mai aibă oameni care să lucreze în ele”, transmit sindicaliștii.

Bătălia juridică din culise

Protestul de stradă are și un episod în instanță. Marțea trecută, Curtea de Apel București a suspendat, la cererea SANITAS, procedura proiectului legii salarizării — decizie care poate fi atacată cu recurs.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a reclamat ulterior că instanța a decis chiar în ziua înregistrării dosarului, fără să citeze ministerul în proces. SANITAS, la rândul său, susține că proiectul de lege nu mai poate ajunge în Parlament, din moment ce Curtea de Apel i-a constatat, chiar și în procedura ordonanței președințiale, „vădita aparență de nelegalitate”.

SANITAS a refuzat orice negociere directă cu Ministerul Muncii, care a promovat proiectul de lege, dar a participat la consultările de la Cotroceni. Fără rezultat. Sindicatul anunță acum că va discuta separat cu partidele parlamentare, pentru că legea urmează să ajungă, oricum, la vot în Parlament.

Greva rămâne, potrivit SANITAS, deschisă pe termen nelimitat — „până când Guvernul va înțelege să reia procesul de dialog” și să prezinte un proiect construit împreună cu partenerii sociali.